Ministrul Apărării Radu Miruță spune că Rheinmetall va produce în România - „Aproximativ 60%” din banii companiei s-ar întoarce în economia locală, iar navele de patrulare ar urma să fie făcute la Damen Mangalia

O parte din banii din contractele de înzestrare ar urma să se întoarcă în economia locală prin producție în România , pe fondul criticilor privind concentrarea achizițiilor militare către Rheinmetall , potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , susține că acordurile includ obligații de investiții și fabricare pe plan intern, ceea ce ar reduce impactul net al importurilor asupra bugetului și ar susține industria locală. Miruță a afirmat că Rheinmetall „a luat și obligația de a construi fabrici și de a produce în România” și că „aproximativ 60% din banii care merg către Rheinmetall se întorc, de fapt, pe teritoriul României”. Nu a indicat însă cine a decis atribuirea contractelor și de ce o parte importantă ar fi fost direcționată către compania germană. Ce înseamnă „producție în România” în programele invocate În declarațiile sale, ministrul a legat componenta industrială locală de mai multe programe: nave de patrulare : ar urma să fie produse la șantierul Damen Mangalia Shipyard ; mașina de luptă a infanteriei : producția „ar urma” să fie realizată la Mediaș , „cu muncitori români”, iar Miruță a indicat un cost de „aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei)” pe unitate, menționând că „se vor plăti taxe în România”. În paralel, ministrul a spus că Șantierul Naval Damen Mangalia „va fi scos din faliment”, prezentând această mișcare drept „singura soluție” pentru ca România să poată produce nave împreună cu Rheinmetall prin programul SAFE, conform unei declarații făcute la „Interviurile Adevărul”. Disputa pe prețuri: ministrul respinge majorări de circa 30% Întrebat despre informații potrivit cărora prețurile unor contracte ar fi crescut cu aproximativ 30%, Miruță a negat existența acestor majorări. El a argumentat că evaluarea trebuie făcută în funcție de specificații și configurații, inclusiv în cazul elicopterelor, unde dotările suplimentare (de exemplu, rachete integrate) pot ridica prețul final. De ce contează: efectul economic depinde de câtă valoare rămâne în țară Mesajul central al ministrului este că ponderea de producție locală și investițiile asociate contractelor ar putea transforma o parte din cheltuiala de apărare în activitate economică internă (locuri de muncă, taxe, capacități industriale). În același timp, rămân neclare, din informațiile prezentate, detalii-cheie precum criteriile de atribuire și structura exactă a obligațiilor industriale, dincolo de afirmațiile privind procentul de 60% și proiectele menționate. [...]