Yuanul chinez se apreciază la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani - Reziliența economică a Chinei și creșterea cererii pentru activele denominate în yuan contribuie la stabilitatea monedei

Aprecierea yuanului la un maxim al ultimilor trei ani pune presiune pe strategiile de acoperire valutară și pe poziționarea investitorilor pe active denominate în moneda chineză, într-un context în care autoritățile de la Beijing semnalizează deschidere financiară și întărirea infrastructurii de plăți transfrontaliere, potrivit Global Times . Marți dimineață, yuanul s-a întărit la 6,82 față de dolarul american, cel mai ridicat nivel din peste trei ani. Cursul spot a deschis la 6,8209, apoi a urcat la 6,82 – prima atingere a acestui prag din 24 martie 2023. La ora 14:00 (ora Beijingului), yuanul onshore a atins 6,8182, iar yuanul offshore era la 6,8156, potrivit Beijing Daily, citat de publicație. Banca Populară a Chinei (PBC) a fixat marți paritatea centrală la 6,8593, cu 64 de puncte de bază mai puternică decât în ziua precedentă. În jurul acestui nivel, yuanul onshore poate fluctua zilnic într-un interval de ±2%. Ce alimentează mișcarea și cum o interpretează analiștii Analiști citați de Global Times pun întărirea monedei pe seama „fundamentelor solide” și a „rezilienței” economiei chineze, în pofida volatilității din piața valutară globală. Li Changan, profesor la University of International Business and Economics, indică drept exemplu date macro recente, inclusiv indicele managerilor de achiziții (PMI) din industria prelucrătoare, care a urcat la 50,4 în martie, cu 1,4 puncte peste luna anterioară, revenind în zona de expansiune. Tian Lihui, de la Nankai University, spune că evoluția recentă arată „revenirea unor așteptări raționale” în piața valutară și o îmbunătățire a „elasticității” yuanului (capacitatea cursului de a se mișca mai liber în ambele direcții). În evaluarea sa, moneda ar putea rămâne stabilă, cu o ușoară tendință de apreciere și fluctuații în ambele sensuri, susținută de reziliența exporturilor și de politici de stimulare a cererii interne. Implicații: fluxuri, plăți transfrontaliere și internaționalizarea yuanului În același material, Tian afirmă că, pe fondul tensiunilor geopolitice, activele denominate în yuani sunt privite tot mai mult ca active de refugiu, iar moneda ar putea juca pe termen scurt un rol de „ancoră” în cercuri regionale de comerț și economie. Pe termen mediu și lung, el leagă o posibilă evoluție a yuanului spre statutul de monedă de rezervă de două direcții: moneda digitală și finanțarea verde. Un indicator operațional invocat este creșterea volumelor prin Cross-Border Interbank Payment System (CBIPS): în martie, valoarea tranzacțiilor zilnice a ajuns la 920,5 miliarde yuani (134,77 miliarde dolari, aprox. 607 miliarde lei), în creștere cu 48% față de luna anterioară, potrivit Securities Daily, care citează date CBIPS. În paralel, guvernatorul PBC, Pan Gongsheng, a declarat la China Development Forum 2026 că avansarea deschiderii sectorului financiar, conectarea mai profundă a piețelor și interoperabilitatea sistemelor de plăți transfrontaliere ar urma să faciliteze o participare mai largă a investitorilor pe piețele financiare din China. Global Times mai notează că, în 2025, mai multe țări, instituții internaționale de dezvoltare, instituții financiare și companii mari au emis „panda bonds” (obligațiuni denominate în yuani emise pe piața internă chineză) în valoare de peste 170 miliarde yuani, iar emisiunile de obligațiuni offshore în yuani din Hong Kong au avut o scară și mai mare. În concluzia analiștilor citați, combinația dintre cursul relativ stabil, percepția de activ de refugiu și atractivitatea alocării în active denominate în yuani ar putea continua să susțină intrări de capital străin, însă materialul nu oferă un orizont de timp sau un nivel-țintă pentru curs. [...]