Externe18 nov. 2026
Reportaj BBC preluat de Digi24: Shenzhen, vitrina AI a Chinei, ascunde presiunea economică din spatele automatizării - criza imobiliară, scăderea consumului și migrarea muncii spre „gig economy”
Shenzhen își accelerează automatizarea, iar tot mai mulți muncitori ajung în „ economia gig ” , pe fondul slăbirii consumului și al presiunilor din industrie, într-un oraș pe care China îl folosește ca vitrină tehnologică înaintea unui summit economic global, potrivit Digi24 , care preia un reportaj BBC. Dincolo de demonstrațiile cu drone de livrare, taxiuri fără șofer și roboți umanoizi, reportajul descrie o realitate mai puțin vizibilă pentru delegațiile care vin la Shenzhen: fabrici care își reduc producția, își automatizează procesele sau se mută în căutarea unei forțe de muncă mai ieftine, în timp ce o parte dintre angajați se reorientează către munci temporare, mai slab plătite și cu beneficii mai puține. De ce contează: piața muncii se mută din fabrici spre joburi ocazionale În zonele industriale Shajing și Songgang, un muncitor în construcții spune că „multe fabrici s-au mutat, iar muncitorii și-au pierdut locurile de muncă”. În paralel, reportajul notează că o piață imobiliară slabă și cheltuieli de consum reduse împing gospodăriile să cumpere mai puțin, ceea ce afectează activitatea economică locală. Un indicator al schimbării este extinderea muncii ocazionale: reportajul citează o estimare potrivit căreia 200 de milioane de muncitori chinezi (aprox. 40% din forța de muncă urbană) depind de o formă de muncă temporară. În Shenzhen, mai mulți curieri spun că au ales acest tip de muncă deoarece există mai puține oportunități în fabrici decât înainte. Cum arată „economia gig” în Shenzhen, în cifre din teren Un exemplu din reportaj este cazul unei femei care a avut o mică afacere cu plăci de circuite imprimate într-o clădire comercială, dar spune că activitatea a devenit tot mai dificilă, iar chiriile au crescut. Ea lucrează acum într-un sistem de livrări pe comision, într-o clădire unde așteptarea liftului poate dura și o jumătate de oră, timp pierdut pentru curieri. Câteva repere financiare menționate: plata pentru „preluarea și urcarea” livrărilor: 2 yuani/comandă ; câștigul curierilor de livrări: 4–8 yuani/comandă ; câștig zilnic recent, potrivit aceleiași persoane: aprox. 200 de yuani/zi ; locuri de muncă temporare în fabrici promovate de recrutori: aprox. 22 de yuani/oră pentru asamblarea de electronice mici. Reportajul mai arată că unii lucrători preferă contracte scurte pentru flexibilitate și pentru a evita contribuțiile asociate unui loc de muncă permanent, care pot reduce venitul net, în timp ce recrutori din zonă recunosc că optimismul din industrie nu mai este la nivelul de altădată. Context: vitrina AI și tensiunile economice din spate Shenzhen este prezentat ca „orașul visurilor” și un simbol al tranziției Chinei de la producție la tehnologii avansate (inteligență artificială, robotică, vehicule electrice, drone). În același timp, reportajul indică faptul că criza imobiliară „nu s-a încheiat” , iar un șofer de taxi spune că locuința lui valorează acum doar o treime din prețul inițial. În acest decor, orașul urmează să fie în centrul atenției odată cu sosirea unor lideri internaționali pentru un summit economic global, însă reportajul sugerează că demonstrațiile tehnologice nu reflectă uniform realitatea de zi cu zi: livrările cu drone sunt posibile doar în anumite locații și se opresc seara, iar mașinile fără șofer sunt descrise ca o noutate care necesită aplicație separată. Ce urmează: presiune pe venituri și recalibrarea modelului industrial Mesajul care se desprinde din reportaj este că automatizarea și reorientarea industriei pun presiune pe locurile de muncă tradiționale și pe veniturile lucrătorilor, într-un moment în care consumul rămâne slab, iar exporturile devin tot mai importante pentru fabrici. Pentru muncitorii migranți care au construit creșterea Shenzhenului, promisiunea veche — „muncește din greu și viața ta se va îmbunătăți” — devine mai puțin sigură într-un oraș redefinit de inteligență artificială și automatizare. [...]