Șeful Sberbank, Gherman Gref, cere public lui Vladimir Putin încetarea războiului din Ucraina - avertisment privind presiunea tot mai mare asupra economiei Rusiei

Șeful Sberbank cere oprirea războiului pe fondul presiunii economice din Rusia , într-un mesaj public rar pentru un lider al unei companii de stat, potrivit Adevărul . Gherman Gref , președintele celei mai mari bănci din Rusia, i-a transmis indirect lui Vladimir Putin că „toți” își doresc încetarea rapidă a luptelor, avertizând totodată că economia se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Gref a făcut declarațiile într-un interviu difuzat de televiziunea de stat, susținând că principala preocupare a rușilor este oprirea ostilităților. „Cred că ceea ce îi preocupă pe fiecare dintre noi este același lucru. Nu cred că există cineva care să nu-și dorească în primul rând o încheiere rapidă a luptelor.” De ce contează: semnal din vârful sistemului financiar de stat Mesajul este neobișnuit în contextul în care, de regulă, oficialii și șefii marilor companii de stat evită orice critică publică la adresa liniei Kremlinului. În acest caz, apelul vine din partea unei figuri centrale a sistemului financiar rus, ceea ce îl transformă într-un indicator al tensiunilor economice acumulate pe fondul războiului. Costurile războiului, în lectura lui Gref Bancherul a avertizat și anterior că economia Rusiei resimte tot mai puternic costurile conflictului. În material sunt menționate, ca factori care amplifică problemele economice: cheltuieli militare ridicate; sancțiuni occidentale; atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere. În paralel, populația ar resimți inflație ridicată, dobânzi record, scăderea veniturilor și disponibilizări, potrivit aceleiași surse. Gref a rezumat riscul macroeconomic printr-o formulare directă: „Am răcit deja prea mult economia.” Presiune militară și energetică: atacuri în adâncimea teritoriului rus Articolul plasează apelul lui Gref în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia. Autoritățile de la Kiev au anunțat atacuri asupra unei instalații petroliere din Ufa (la peste 1.300 km de front) și asupra unui obiectiv militar-industrial din regiunea Penza. Președintele Volodimir Zelenski a descris aceste acțiuni ca parte a unei strategii de lovire a obiectivelor strategice ruse. „În fiecare zi este pus în aplicare planul nostru de sancțiuni cu rază lungă de acțiune. Este un răspuns pe deplin justificat la tot ceea ce Rusia face împotriva noastră.” Ministerul ucrainean al Apărării susține că, în luna iunie, forțele ucrainene au atacat 11 rafinării de petrol, alături de depozite de combustibil și alte obiective militare. Separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lovirea unor hangare cu avioane de luptă pe un aerodrom din Crimeea anexată. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat În plan militar, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a spus că există indicii privind o posibilă ofensivă rusă din regiunea Briansk, cu scopul de a deschide un nou sector de front în regiunea Cernihiv. El a adăugat că este puțin probabil ca Belarus să permită din nou folosirea teritoriului său pentru o invazie, deși scenariul este luat în calcul. Materialul notează că afirmațiile oficialilor ucraineni despre situația de pe front și impactul loviturilor asupra economiei ruse nu au putut fi verificate independent, iar Kremlinul nu a comentat declarațiile lui Gherman Gref. În plus, un sondaj citat de Institutul pentru Studiul și Analiza Conflictelor din Kiev indică faptul că 81% dintre ruși și-ar dori încheierea războiului, însă publicația precizează implicit limita: „dacă cifra este confirmată”. [...]