Veniturile reale pe cap de locuitor au crescut cu până la 76% în România în ultimii 10 ani - creșteri peste media UE în țările non-euro

Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în UE au crescut cu circa 7% față de perioada pre-pandemie , potrivit Euronews , însă diferențele între țări sunt mari, iar România se află printre economiile cu cele mai puternice avansuri atât după pandemie, cât și pe ultimul deceniu. Datele citate, pe baza statisticilor Eurostat, arată că între 2014 și 2024 veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor au urcat cu 17% la nivelul UE. Evoluția a fost însă întreruptă în 2020, când creșterea „a stagnat în mare parte” pe fondul pandemiei COVID-19, iar în unele state s-au consemnat chiar scăderi. Ulterior, trendul s-a reluat treptat, rezultând o creștere de aproximativ 7% între 2019 și 2024. „Venitul gospodăriei pe persoană este calculat prin împărțirea venitului disponibil brut ajustat al unei gospodării la populația totală.” În metodologia prezentată, „venitul disponibil brut ajustat” indică banii pe care gospodăriile îi au la dispoziție pentru consum sau economisire, după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii. În plus, include valoarea unor servicii primite gratuit de la stat și organizații non-profit, precum educația și sănătatea. Termenul „real” înseamnă că valorile sunt ajustate cu inflația, folosind un deflator al cheltuielilor efective de consum final ale gospodăriilor. În intervalul 2019–2024, cele mai mari creșteri ale veniturilor reale pe persoană au fost raportate în special în Europa Centrală și de Est, în timp ce țările nordice au avut avansuri reduse. Conform articolului, Croația a înregistrat cea mai puternică majorare (26%), urmată de Malta (24%), Ungaria (20%), România (19%) și Polonia (16%), toate peste pragul de 15%. Euronews notează că, în afara Maltei, aceste state nu sunt în zona euro, iar dinamica reflectă și evoluțiile monedelor naționale (o situație care „nu este cazul” pentru Suedia și Danemarca). La polul opus, cele trei țări nordice menționate sunt la finalul clasamentului pe 2019–2024: Suedia (1%), Finlanda (2%) și Danemarca (3%). Articolul invocă o explicație din OCDE, potrivit căreia, la vârful crizei COVID-19, ratele șomajului au crescut mai mult în țările nordice decât în multe alte economii europene. Și marile economii ale UE („Big Four”) au rămas sub media UE: Franța și Spania au avut câte 6%, iar Italia și Germania câte 4%. Pe ultimii 10 ani (2014–2024), diferențele sunt și mai pronunțate, iar România apare cu cea mai mare creștere dintre țările analizate, de 76%. În grupul statelor cu avansuri ridicate intră și Turcia (68%), Ungaria (55%), Malta (55%), Croația (51%), Bulgaria (45%) și Polonia (42%). Euronews consemnează și o observație Eurostat: creșterea reală a PIB-ului în zona euro a fost mai slabă decât în UE în ultimele două decenii. În același interval de 10 ani, Suedia a avut cea mai mică creștere, iar Finlanda (10%) și Danemarca (14%) au rămas sub media UE de 17%. Pentru nivelurile efective ale veniturilor (nu doar ritmul de creștere), comparația se face în standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care, „în teorie”, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. În 2024, Luxemburg conduce clasamentul cu 41.552 PPS pe persoană, urmat de Germania (37.098), Austria (34.443), Țările de Jos (34.406) și Elveția (33.971). La coada clasamentului, Bulgaria are 7.802 PPS (pe baza datelor din 2022), iar România este menționată într-un grup de țări care „în mare parte” se situează între 20.000 și 25.000 PPS, alături de Grecia, Turcia, Slovacia și Ungaria. Principalele repere din datele prezentate în articol: Creștere UE 2014–2024: +17% (venituri reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor) Creștere UE 2019–2024: aproximativ +7% față de nivelurile pre-pandemie Cele mai mari creșteri 2019–2024: Croația (+26%), Malta (+24%), Ungaria (+20%), România (+19%), Polonia (+16%) Cea mai mare creștere 2014–2024: România (+76%) Venituri cele mai ridicate în PPS (2024): Luxemburg (41.552 PPS), urmat de Germania, Austria, Țările de Jos și Elveția Venituri cele mai scăzute în PPS: Bulgaria (7.802 PPS, date 2022) În termeni de poziționare, articolul mai arată că România a urcat în clasamentul PPS de pe locul 29 (2014) pe 24 (2024), în timp ce Suedia și Grecia au pierdut teren în perioada analizată, iar Țările de Jos au avansat de pe locul 7 pe 4. [...]