Știri
Tag: cost forta munca

Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]

Costul forței de muncă împinge brânza maturată artizanală spre prețuri „piperate” , iar un producător local spune că, în practică, fără 1.000 de euro „în mână” nu găsește oameni care să lucreze, ceea ce ar însemna circa 1.500 de euro cu taxe incluse, potrivit G4Media . Mesajul, formulat ca întrebare („câtă brânză trebuie să vinzi ca să acoperi un salariu?”), indică presiunea directă a costurilor operaționale asupra micilor producători. În material este prezentat cazul lui Ion Gherman , producător de brânzeturi maturate din Hoghilag , care lucrează singur: își produce brânza și o vinde personal, în principal la târguri din țară. Publicația notează că la standul lui este frecvent coadă, în ciuda prețului ridicat, pe fondul percepției de calitate a produsului. De ce contează: marja se „mănâncă” din salarii și taxe Afirmația despre pragul de 1.000 de euro net (și circa 1.500 de euro cu taxe) sugerează că, pentru producția artizanală, costul cu personalul poate deveni rapid elementul care dictează prețul final și volumul minim de vânzări necesar pentru sustenabilitate. În acest context, faptul că producătorul alege să lucreze singur poate fi citit ca o soluție de supraviețuire economică, nu doar ca opțiune de stil de lucru. Impact operațional: producție și vânzare „într-un singur om” Modelul descris în articol are consecințe directe pentru scalare (creșterea producției) și pentru accesul la canale stabile de vânzare: producătorul își bazează distribuția pe prezența la târguri, unde își vinde marfa direct. În lipsa forței de muncă la un cost considerat acceptabil, extinderea devine dificilă, iar continuitatea depinde de capacitatea unei singure persoane de a acoperi atât producția, cât și vânzarea. Publicația precizează că brânzeturile sunt maturate după rețete italiene, iar interesul cumpărătorilor rămâne ridicat la târguri, însă articolul nu oferă detalii cantitative despre volume, prețuri pe kilogram sau structura completă a costurilor, astfel că dimensiunea exactă a presiunii financiare nu poate fi estimată din informațiile disponibile. [...]