Externe22 nov. 2026
Sprijinul polonezilor pentru primirea refugiaților ucraineni scade la 42% - tensiunile istorice și ascensiunea retoricii antiucrainene complică relația Varșovia-Kiev
Scăderea sprijinului public din Polonia pentru refugiații ucraineni riscă să complice cooperarea regională de securitate , într-un moment în care Varșovia a fost unul dintre principalii piloni ai ajutorului pentru Kiev, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Datele invocate arată o schimbare abruptă de atitudine: susținerea pentru primirea refugiaților a coborât la 42%, de la 94% la începutul lui 2022. Polonia a fost, în 2022, una dintre cele mai active țări europene în sprijinirea Ucrainei, atât prin deschiderea către refugiați, cât și prin livrări de armament și cheltuieli militare. În același timp, în interiorul țării se conturează un curent antiucrainean „mic, dar în creștere”, alimentat de tensiuni sociale, teme economice și dispute istorice. De ce contează: sprijinul pentru Ucraina intră în logica electorală Publicația notează că sprijinul acordat Ucrainei va deveni un subiect important în alegerile generale din Polonia de anul viitor. Confederația Coroanei Poloneze (KKP), partid de extremă dreapta fondat în 2019, promovează mesaje precum „de-ucrainizarea” Poloniei și cere măsuri dure: expulzarea bărbaților ucraineni, oprirea primirii de noi refugiați, construirea unui gard de 3 metri la graniță și retragerea unor prestații sociale, inclusiv alocațiile pentru copii. În sondajele recente citate, KKP este plasat pe locul al patrulea, cu aproximativ 9% din voturi, la cinci puncte în urma Confederației (alt partid populist). În același tablou politic, se așteaptă ca Partidul Coaliției Civice, condus de Donald Tusk, să obțină cele mai multe locuri, urmat îndeaproape de Partidul Lege și Justiție. Costuri, refugiați și piața muncii: datele care alimentează dezbaterea Pe fondul războiului, Polonia a acordat sprijin financiar și protecție juridică refugiaților. Institutul Economic Polonez (PEI) estimează că țara a cheltuit aproximativ 1% din PIB pentru asistența acordată refugiaților la începutul conflictului. În Europa sunt aproximativ 4,4 milioane de refugiați ucraineni, iar circa un milion trăiesc în Polonia (doar Germania a primit mai mulți), potrivit datelor menționate în material. În plan economic, analiza citează și o realitate care contrazice o parte din percepțiile publice: dintre refugiații ucraineni din Polonia, 76% sunt angajați, cei mai mulți în industria prelucrătoare, sectorul alimentar și transporturi, conform datelor Organizației Națiunilor Unite. Vitalii Krupin, profesor de economie la Academia Poloneză de Științe, spune că există percepția că ucrainenii ar profita de economia poloneză, însă „modelele” la care face referire ar indica faptul că beneficiile din sistemul de securitate socială ar fi mai mici decât impozitele plătite și contribuția la PIB. Tensiuni istorice și securitate: un risc de erodare a încrederii Materialul indică drept catalizator al deteriorării relațiilor un episod din luna mai, când președintele Volodimir Zelenski a redenumit o unitate militară cu titlul onorific „Eroii UPA”. În Polonia, UPA este asociată cu masacrele din Volinia și Galiția de Est din timpul celui de-al Doilea Război Mondial; istoricii polonezi estimează peste 100.000 de civili uciși, eveniment considerat pe scară largă drept genocid în Polonia. Politicienii ucraineni invocă, la rândul lor, represalii ale Armatei Naționale Poloneze (AK), soldate cu câteva sute de victime ucrainene. În acest context, președintele polonez Karol Nawrocki ar fi cerut scuze și i-ar fi retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb, potrivit relatării. Zelenski ar fi refuzat până acum să își ceară scuze sau să redenumească unitatea, prezentând în schimb un plan în cinci puncte care include publicarea unor materiale de arhivă. Ce se vede la nivel social: incidente și plecări din Polonia Pe fondul schimbării de atitudine, sunt menționate insulte în spațiul public și cazuri mediatizate de violență. Poliția poloneză a raportat în iulie că infracțiunile motivate de ură împotriva ucrainenilor au crescut cu 30% față de anul precedent. În paralel, „zeci de mii” de ucraineni ar fi părăsit Polonia în acest an, potrivit datelor Eurostat citate în material. Ce urmează: cooperarea continuă, dar presiunea internă crește În pofida tensiunilor, directorul Centrului Mieroszewski, Lukasz Adamski, avertizează să nu fie exagerată amploarea rupturii și susține că „cooperarea practică continuă”, iar conștientizarea amenințării comune reprezentate de Rusia rămâne importantă. De partea ucraineană, ministrul de externe Andrii Sîbiha a declarat pentru The Sunday Times că relațiile „s-au normalizat după anumite tensiuni” și a insistat asupra nevoii de dialog, afirmând că alianța dintre Ucraina și Polonia ar urma să influențeze arhitectura viitoare a securității europene. În același registru, cele două țări au spus public că iau în considerare o candidatură comună pentru Cupa Mondială FIFA din 2038. [...]