O firmă chineză ar folosi IA pentru „supraveghere predictivă” a potențialilor disidenți - documente scurse descriu integrarea cu „Marele Firewall” și dependența de GPU-uri occidentale

O firmă chineză ar folosi IA pentru „supraveghere predictivă”, adică anticiparea potențialilor disidenți înainte ca aceștia să acționeze , potrivit Digi24 . Miza depășește zona drepturilor civile: modelul descris arată cum instrumentele de analiză avansată a datelor pot muta controlul statului „mai devreme în lanț”, cu efecte directe asupra modului în care sunt proiectate și exportate tehnologii de supraveghere. Informațiile pleacă de la documente scurse pe internet, citate de The Times, dintr-o scurgere mai amplă care ar viza două firme asociate cu aparatul științific de stat chinez și folosite în arhitectura de administrare a internetului cunoscută drept „Marele Firewall”. O analiză a Institutului de Securitate Națională de la Universitatea Vanderbilt, menționată în material, susține că una dintre companii ar utiliza inteligența artificială pentru a procesa volume mari de date despre indivizi – de la obiceiuri zilnice și călătorii până la relații și istoricul de navigare – pentru a construi profiluri comportamentale și a anticipa comportamente viitoare. Cum ar funcționa „supravegherea predictivă” Firma indicată în articol, Geedge Networks , ar încerca să dezvolte un sistem care agregă mai multe tipuri de date într-un profil unic pentru fiecare persoană, cu scopul de a deduce intenții și riscuri înainte ca o eventuală disidență să devină vizibilă, potrivit raportului academic citat. În studiul menționat de Digi24, cercetătorii descriu schimbarea de paradigmă astfel: „Motivul care determină acțiunea statului nu mai este ceva ce a făcut cetățeanul. Este ceva ce statul crede că cetățeanul va face.” Tot acolo, „supravegherea predictivă” este prezentată ca un mecanism care mută intervenția statului mai devreme, prin identificarea persoanelor și rețelelor care „ar putea deveni” o amenințare și prin deducerea intenției. Componenta comercială: clienți externi și export de tehnologie Deși Geedge este descrisă ca firmă privată, materialul arată că ar face parte dintr-un ecosistem de companii rezultate din cercetări supravegheate de Academia Chineză de Științe , care pot vinde servicii către agenții guvernamentale (inclusiv Ministerul Securității de Stat), către clienți privați și, cu aprobarea Beijingului, către guverne străine. Printre clienții enumerați în articol se află Myanmar, Pakistan, Etiopia și Kazahstan, ceea ce sugerează o dimensiune de export a infrastructurii de control al internetului și a instrumentelor asociate. Separat, în scurgerea de documente este menționată și o a doua firmă, Golaxy, specializată în utilizarea datelor pentru a dezvolta „personalități AI” care ar putea fi folosite pentru a viza și, dacă este necesar, a manipula indivizi. Blocajul tehnologic: dependența de GPU-uri și restricțiile SUA Un element operațional important din material este dependența de cipuri de ultimă generație (GPU-uri – unități de procesare grafică, folosite intens în antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială). Digi24 notează că Geedge ar fi fost încetinită de o penurie de astfel de cipuri, fabricate în principal de companii americane precum Nvidia și AMD. Articolul menționează restricțiile impuse de administrația Biden la vânzarea acestor cipuri către China și faptul că președintele Trump le-ar fi relaxat ulterior în contextul războaielor comerciale de anul trecut, însă fără reluarea vânzărilor pentru unele modele-cheie. În același context, funcționari americani anonimi citați de The New York Times ar fi estimat că Geedge ar avea suficiente GPU-uri pentru produsele actuale, dar nu și pentru a transforma în realitate modelul de IA „predictiv”. Context: controlul opiniei publice și prevenirea protestelor Materialul plasează aceste evoluții în strategia mai largă a Partidului Comunist Chinez de a „ghida” opinia publică și de a preveni apariția bruscă a mișcărilor de protest, cu referire la demonstrațiile din Piața Tiananmen din 1989 și la represiunea din noaptea de 3-4 iunie. Sunt amintite și pedepse repetate pentru activism neautorizat, precum și rețeaua de centre de detenție din Xinjiang, prezentate ca instrumente proactive de control social. În ansamblu, cazul descris indică o direcție în care inteligența artificială nu este folosită doar pentru monitorizare, ci pentru anticipare – iar limitările de acces la hardware avansat devin, implicit, un instrument de politică externă și de control al capacităților tehnologice. [...]