Donald Trump propune ca americanii să primească participații la companii de AI, inclusiv OpenAI - mecanismul legal și companiile participante rămân neclare

Propunerea lui Donald Trump de a oferi americanilor o participație la companiile de inteligență artificială riscă să complice chiar reglementarea sectorului , pentru că ar pune statul în postura de „arbitru” și, simultan, beneficiar al creșterii valorii firmelor pe care ar trebui să le supravegheze, potrivit The Next Web . Președintele SUA a spus că ar urma să se întâlnească „săptămâna viitoare” la Casa Albă cu companii de AI pentru a discuta un „parteneriat” federal care ar permite publicului american să profite de succesul industriei. Trump a invocat „concepte” prin care „părți” ar putea fi oferite publicului, inclusiv ideea de a direcționa dividende către americani, menționată și de Bloomberg . Două modele: donație voluntară vs. „preluare” prin taxare în acțiuni Ideea a fost avansată inițial de CEO-ul OpenAI , Sam Altman, care a propus încă din 2025 o variantă voluntară: un „Public Wealth Fund” (fond public de avere) în care companiile ar putea dona acțiuni către guvern pentru a crea o participație pentru fiecare cetățean. În această logică, compania se poziționează ca partener, nu ca țintă. În paralel, senatorul Bernie Sanders a împins discuția într-o zonă mult mai dură, prin planul pentru AI Sovereign Wealth Fund Act , descris în op-ed-ul publicat pe site-ul său : o taxă unică de 50% pe acțiunile celor mai mari companii de AI, plătită în acțiuni, nu în numerar. Statul ar administra fondul, ar folosi acțiunile cu drept de vot pentru a obține reprezentare în consiliile de administrație și ar bloca decizii considerate dăunătoare. Țintele menționate includ OpenAI, Anthropic și xAI, iar publicația notează că legislația este considerată puțin probabil să treacă, dar a mutat „granițele” a ceea ce Washingtonul e dispus să discute. Trump pare să se poziționeze între cele două: susține public conceptul, fără să explice mecanismul. Riscul major: statul acționar poate slăbi supravegherea Cea mai directă critică vizează conflictul de interese. Nat Purser, de la grupul de advocacy Public Knowledge, a avertizat (în declarații preluate de CNBC ) că un aranjament în care guvernul deține acțiuni ar putea reduce apetitul autorităților de a impune sau aplica reguli de siguranță, dacă acestea ar diminua valoarea deținerilor statului. Contextul imediat amplifică această problemă: cu trei zile înainte de comentariile despre „împărțirea profiturilor”, Trump a semnat un ordin executiv prin care companiile sunt invitate să trimită „voluntar” modelele de frontieră (cele mai avansate) la testare guvernamentală cu până la 30 de zile înainte de lansarea publică, potrivit The Next Web . Dacă statul ar deveni acționar, stimulentul de a păstra testarea „voluntară”, nu obligatorie, ar putea crește. Deocamdată, Anthropic a spus că nu este implicată în discuții cu administrația privind acordarea de acțiuni către guvern, conform The Next Web . Nicio altă companie nu a confirmat public participarea. Obstacolul practic: nu există un mecanism unic, iar structurile diferă Dincolo de politică, problema centrală rămâne una „mecanică”: cum ar transfera o companie privată de AI acțiuni către guvernul federal. Publicația subliniază că firmele vizate au structuri corporative, baze de investitori și obligații fiduciare diferite, ceea ce face improbabil un mecanism „universal”. În cazul OpenAI, The Next Web notează că firma este evaluată de investitori privați la peste 850 miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei), se restructurează din non-profit în entitate cu scop lucrativ și se pregătește pentru o listare (IPO) posibil chiar în acest an. În același timp, Anthropic a depus confidențial documentația pentru IPO, conform The Next Web . Pentru varianta Sanders, folosirea codului fiscal ar ridica, în plus, întrebări constituționale, în condițiile unei „sechestrări” de 50% în acțiuni. Varianta Altman evită acest tip de risc, dar depinde integral de participarea voluntară a companiilor, ceea ce ar face fondul „atât de mare sau de mic pe cât decide industria”. Ce urmează Trump a indicat că întâlnirea cu companiile de AI va avea loc „săptămâna viitoare”, însă nu există o agendă publică, nu sunt confirmate companii participante și nu există un cadru legal conturat. În fundal, The Next Web plasează discuția într-un peisaj de politici fragmentate la Washington, descris și în analiza sa despre disputa internă privind cine reglementează AI, disponibilă aici . În lipsa detaliilor, rămâne deschis dacă inițiativa va produce un mecanism real de distribuire a câștigurilor (de tip dividende) către populație sau va rămâne o dezbatere politică fără implementare, mai ales în condițiile în care chiar arhitectura propusă poate intra în conflict cu obiectivul de reglementare a siguranței în AI. [...]