Justiție15 iul. 2026
Curtea Constituțională declară neconstituționale mai multe modificări la Codul de procedură penală, contestate de ÎCCJ - decizie definitivă și general obligatorie, adoptată în unanimitate
Curtea Constituțională a blocat modificări-cheie la Codul de procedură penală , după ce a constatat, în unanimitate, că mai multe articole din legea de modificare încalcă Constituția, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct de reglementare: prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată de Parlament. Curtea a stabilit că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 (cu referire la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct. 50 din lege sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Ce a contestat Înalta Curte și de ce contează Prevederile au fost criticate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin sesizarea Secțiilor Unite, înainte de promulgare, pe motiv că ar fi afectat: coerența procedurii penale; drepturile procesuale ale părților; regulile privind judecata în camera preliminară (faza în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor). Sesizarea a fost făcută de ÎCCJ la 22 mai 2026, după ce proiectul de lege inițiat de 43 de deputați și senatori din toate partidele politice a fost adoptat de Parlament. Motivele de neconstituționalitate reținute de CCR În motivarea soluției, Curtea a reținut, între altele, că: reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor (art. I pct. 2 și pct. 3) este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și creează „o incoerență legislativă” incompatibilă cu cerințele de calitate a legii; dispozițiile care transferă către participanții la proces obligația de a afla termenele de judecată (art. I pct. 45) mută asupra părților o sarcină care, potrivit Curții, revine organelor judiciare prin procedura de citare, ca garanție a drepturilor fundamentale; aceeași soluție legislativă (art. I pct. 45) este criticată și pentru că prevede acordarea „termenului în continuare” fără a preciza procedura concretă prin care participanții își pot îndeplini obligația de a urmări dosarul, ceea ce contravine principiului legalității și standardelor de calitate a legii; asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu autoritatea de lucru judecat și cu principiul „ne bis in idem” (art. I pct. 50) încalcă standardele de calitate a legii, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Curtea a mai reținut că reglementarea efectelor de tip „lucru judecat” pentru aceste încheieri ar putea duce la imposibilitatea invocării ulterioare a unor cauze de nulitate absolută care, în prezent, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecințe inclusiv asupra excluderii probelor obținute sau administrate nelegal. Ce urmează Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În consecință, legea nu poate fi promulgată în forma care conține dispozițiile declarate neconstituționale, iar legiuitorul trebuie să revină asupra textelor vizate pentru a le pune în acord cu Constituția. Pentru comunicatul CCR, trimiterea este disponibilă aici . [...]