Diehl Defence prezintă Cobra 600, o dronă cu reacție care transportă și lansează o rachetă IRIS-T - extinde raza de angajare a sistemelor IRIS-T la circa 250 de mile

Germania testează Cobra 600 ca „multiplicator de forță” pentru apărarea antiaeriană la sol , folosind o dronă cu reacție care transportă și lansează o rachetă IRIS-T pentru a extinde semnificativ raza de acoperire a sistemelor existente, potrivit TWZ . Conceptul mizează pe o platformă relativ ieftină, reutilizabilă în unele scenarii, care duce interceptorul mai aproape de zona de angajare și poate sta „în așteptare” (loiter) până apare o amenințare. Cobra 600 este prezentată săptămâna aceasta la salonul aeronautic ILA Berlin și este cunoscută și ca Airborne Launching and Attack System (AirLAS), program lansat anul trecut. Sistemul este dezvoltat de Diehl Defence , iar platforma de dronă este furnizată de start-up-ul german Polaris Raumflugzeuge. Ce schimbă operațional: raza de angajare, nu racheta Ideea centrală este cea de „taxi pentru rachetă”: drona transportă IRIS-T pe o distanță mare, fiind conectată prin legătură de date (datalink) la un sistem de apărare antiaeriană de la sol. În mod tipic, integrarea vizează IRIS-T SLM sau IRIS-T SLS, iar interfața fizică dronă–rachetă este un pilon standard, similar celui folosit pe avionul Eurofighter. Cu racheta montată, Cobra 600 ar avea o rază de circa 250 mile (aprox. 402 km). Prin comparație, în material se menționează aproximativ 25 mile (aprox. 40 km) pentru racheta lansată de la sol din IRIS-T SLM și aproximativ 8 mile (aprox. 13 km) pentru IRIS-T SLS. Practic, drona nu transformă IRIS-T într-o rachetă „de rază lungă” în sensul clasic (viteză și manevrabilitate inferioare unei rachete dedicate), dar poate extinde „bula” de acoperire prin poziționare înainte și prin patrulare. Cum ar funcționa în luptă: drona depinde de sistemul de la sol În forma actuală, Cobra 600 nu are senzori proprii de descoperire a țintelor, în afară de capul de căutare în infraroșu (imaging infrared seeker) integrat în racheta IRIS-T. Ținta ar fi detectată și identificată de sistemul de la sol, care ar dirija drona către zona relevantă; apoi racheta ar face achiziția țintei și ar fi lansată la comanda operatorului de la sol. Publicația notează și limitările: legătura de date poate fi afectată de bruiaj sau de constrângeri de linie vizuală, iar o capacitate de comunicații prin satelit (SATCOM) ar putea oferi control redundant dincolo de linia vizuală. Este menționată și asemănarea cu modul de angajare „lock-on-after-launch” (LOAL) de pe IRIS-T SLS, adică racheta poate fi lansată fără blocarea inițială pe țintă, urmând să caute ținta ulterior pe baza coordonatelor primite. Platforma: dronă cu reacție, posibil până la patru motoare Platforma Polaris are o configurație tip deltă, cu elemente care amintesc de Shahed-136, dar este mai mare, iar propulsia este cu micro-turboreactoare. Varianta expusă folosește două motoare JetCat-P1000-PRO, iar drona are prize de admisie și pentru încă două motoare; nu este precizat dacă acestea ar fi montate doar pentru sarcini utile mai grele, dar este indicată ca posibilitate. Ilustrațiile de concept arată și o configurație cu patru motoare integrate în fuselaj, cu admisii mai lungi, pentru a reduce detectabilitatea. Cobra 600 are tren de aterizare retractabil, cu trei roți, ceea ce permite reutilizarea în anumite scenarii. Ar decola și ar ateriza de pe piste, dar ar putea opera și de pe suprafețe mai scurte potrivite, inclusiv porțiuni de autostradă. În același timp, intenția este ca platforma să fie suficient de ieftină încât comandanții să accepte riscul pierderii ei în luptă sau după epuizarea combustibilului. Stadiu și miza de cost: alternativă mai ieftină decât rachetele de rază lungă, dar cu compromisuri Cobra 600 a efectuat deja primele zboruri de test, cu o rachetă IRIS-T inertă (dummy). Dezvoltarea este finanțată în principal de companie, cu investiții și din partea „cel puțin a unei națiuni interesate”, fără alte detalii. TWZ plasează proiectul în contextul nevoii crescute de apărare antiaeriană și al cererii pentru soluții mai puțin costisitoare decât interceptoarele de rază lungă. Totuși, publicația avertizează că IRIS-T rămâne o soluție scumpă dacă este folosită împotriva dronelor ieftine, ceea ce sugerează că eficiența economică va depinde de tipul de amenințări și de modul de integrare în arhitectura de apărare stratificată. [...]