Lituania și Estonia își promovează la summitul NATO statutul de „Clubul 5%” - ținta de cheltuieli pentru apărare e 5% din PIB până în 2035

Ținta de 5% din PIB pentru apărare începe să devină un reper politic în NATO , după ce lideri din Lituania și Estonia au venit la summitul Alianței de la Ankara cu insigne pe care scrie „Clubul 5%”, potrivit HotNews . Mesajul este unul de presiune publică asupra statelor care rămân sub pragul asumat, într-un moment în care finanțarea apărării se transformă într-un criteriu de credibilitate și influență în interiorul NATO. Ținta de alocare a 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost stabilită la summitul NATO de anul trecut de la Haga, cu termen maxim de îndeplinire anul 2035. În acest context, unele state care au ajuns deja la nivelul respectiv își afișează explicit poziționarea. Un exemplu este președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a cărui insignă a fost remarcată inclusiv de secretarul general al NATO, Mark Rutte, conform relatării. În paralel, ministrul de externe estonian Margus Tsahkna și omologul său lituanian Kęstutis Budrys și-au prezentat la rândul lor insignele pe rețelele sociale. Într-o postare pe X, Tsahkna a transmis mesajul de mobilizare către ceilalți aliați: „Împreună cu Kestusis Budris în Clubul 5%. Clubul este deschis. Investiți mai mult ca să faceți NATO mai puternică.” Cine este în „Clubul 5%” și ce niveluri sunt estimate pentru 2026 Potrivit unei estimări citate de The Guardian, Lituania și Estonia se află în fruntea clasamentului cheltuielilor de apărare raportate la PIB pentru 2026, urmate de alte state din flancul estic: Lituania: 5,33% din PIB Estonia: 5,10% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% De ce contează: presiune pentru accelerarea bugetelor, înainte de termenul 2035 Dincolo de simbolistica insignei, mesajul indică o dinamică tot mai vizibilă în NATO: statele care investesc rapid în apărare încearcă să transforme pragul de 5% într-un standard de facto, nu doar într-un obiectiv pe termen lung. Pentru guvernele care sunt încă departe de acest nivel, semnalul este că discuția nu mai este doar despre angajamente viitoare, ci despre ritmul de creștere al bugetelor în anii următori. [...]