Armenia organizează alegeri parlamentare, cu agenda păcii cu Azerbaidjan în joc - Rusia rămâne un subiect central, pe fondul avansului pro-occidental al lui Pașinian

Alegerile parlamentare din Armenia testează direcția economică și energetică a țării între Vest și Rusia , într-un scrutin în care miza politică – acordul de pace cu Azerbaidjanul – se suprapune peste dependențe comerciale și de aprovizionare. Potrivit Reuters , armenii votează duminică, 7 iunie, într-o competiție dominată de premierul Nikol Pașinian și de opoziția pro-rusă, pe fondul tensiunilor cu Moscova și al negocierilor de pace după înfrângerea militară în fața Azerbaidjanului, în urmă cu trei ani. Sondajele citate de Reuters indică partidul de guvernământ „Civil Contract” în frunte, susținut de până la 32% dintre alegători, urmat de formațiunea pro-rusă „Strong Armenia”, cu până la 11%. Votul este văzut ca un test pentru eforturile guvernului de a încheia un acord de pace, după războiul din 2023 și pierderea Nagorno-Karabah , urmată de plecarea întregii populații armene din regiune, după o ofensivă rapidă de o zi. Economia și energia, în subtextul confruntării geopolitice Reuters notează că Pașinian a apropiat Armenia de Occident după venirea la putere în 2018, îndepărtând-o de Rusia, tradiționalul protector al țării, ceea ce a iritat Moscova înaintea alegerilor. În același timp, publicația consemnează că PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat sub Pașinian, un argument folosit în spațiul public de susținătorii săi, în paralel cu mesajul central al campaniei: continuarea demersului de pace. De cealaltă parte, opoziția este dominată de grupări pro-ruse, inclusiv „Strong Armenia”, partid format anul trecut de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan. Reuters subliniază că acesta vrea menținerea Armeniei aproape de Rusia, descrisă drept furnizor-cheie de energie și cumpărător de exporturi armene – o relație cu implicații directe pentru costurile de aprovizionare și pentru stabilitatea unor fluxuri comerciale. Pace, Karabah și acuzații de autoritarism Pașinian se confruntă cu critici din partea opoziției și a unor segmente ale publicului, care îl acuză că a cedat în fața Azerbaidjanului, mai ales după războiul din 2023. El a răspuns, potrivit Reuters, punând în prim-plan efortul de pace, inclusiv acordul semnat la Casa Albă în august anul trecut cu Azerbaidjanul, după decenii de conflict intermitent începând din anii ’80. În paralel, criticii și organizații pentru drepturi au acuzat guvernul de autoritarism, pe fondul încarcerării unor oponenți în ultimii ani. Guvernul a apărat, în linii mari, acțiunile forțelor de ordine, susținând că vizează persoane care ar încerca să provoace lovituri de stat. Reuters mai relatează că, înaintea votului, a avut loc un val de arestări care a vizat opoziția, inclusiv candidați parlamentari ai „Strong Armenia”. Secțiile de votare se deschid la ora 8:00 și se închid la 20:00, ora locală (7:00–19:00, ora României). Reuters precizează că 2,48 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale, într-o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori. [...]