Arheologii din Iași investighează morminte preistorice de peste 3.000 de ani găsite într-un sat din județ - Descoperirea contrazice obiceiul local de incinerare și urmează datare cu carbon-14 și analize ADN

Descoperirea a două morminte de peste 3.000 de ani la Iași obligă arheologii să reanalizeze ritualurile funerare din Epoca Fierului , după ce în zonă era considerată dominantă incinerarea, potrivit Digi24 . Cercetătorii au găsit însă un schelet înhumat, „păstrat foarte, foarte bine”, ceea ce ridică întrebări despre influențe culturale și despre alegerea locului de înmormântare. În urma săpăturilor dintr-un sat din județul Iași, echipa de arheologi a identificat două morminte preistorice. Sergiu Enea, cercetător, spune că elementul de noutate este tocmai înhumarea, în condițiile în care, pentru Epoca Fierului, „obiceiul funerar era cel de a incinera morții în cea mai mare parte”. Indicii despre legături cu alte comunități și despre alegerea terenului Arheologul Ciprian Lazanu afirmă că mormintele par să indice o „mică enclavă”, cu legături către o altă civilizație din sud, în nordul Munteniei și Dobrogea, unde exista același tip de obicei funerar. Un alt aspect care i-a surprins pe specialiști ține de amplasament: monumente de acest tip erau asociate, în general, cu zone înalte, însă aici au fost găsite într-o zonă joasă. „Aceste monumente erau în zone înalte și atunci noi încercăm să găsim un răspuns: de ce le-au preferat pe cele din zona joasă”, explică arheologul Ciprian Lazanu. Ce au mai găsit arheologii lângă morminte Nu departe de cele două morminte, cercetătorii au descoperit și osemintele unui copil, îngropat în secolul al cincilea. În zona mormintelor au fost identificate și obiecte depuse ca inventar funerar, inclusiv vase și resturi animale. Potrivit lui Sergiu Enea, descoperirile includ: un mormânt cu trei vase depuse lângă cel decedat; un schelet cu un vas și un craniu de câine „păstrat intact”; la copil, bijuterii în zona gâtului. Ce urmează: datare cu carbon 14 și analize ADN Pentru a stabili mai precis vechimea și apartenența comunităților, echipa anunță analize de laborator, inclusiv datare cu carbon 14 și teste ADN. Scopul, spune Ciprian Lazanu, este obținerea unei „imagini generale” asupra vieții comunităților din arealul respectiv. Cercetătorii vor relua săpăturile în septembrie, iar după obținerea datelor suplimentare, osemintele și obiectele descoperite ar urma să fie expuse publicului. [...]