Știri
Tag: chimcomplex
Știri despre „chimcomplex”
Chimcomplex negociază cu băncile și ia în calcul întârzieri la plăți - compania exclude insolvența, dar analizează relocarea unei părți din producție
Chimcomplex își pregătește lichiditatea prin renegocierea datoriilor și termene mai lungi de plată , pe fondul unei pierderi semestriale de 10 milioane de euro, dublă față de S1 2025, și avertizează că o parte din producție ar putea fi relocată în afara României, potrivit Economica . Declarațiile apar într-un interviu publicat de companie la Bursa de Valori București , atribuit lui Andrei Laurențiu, director operațiuni Chimcomplex – Sucursala Râmnicu Vâlcea. Mesajul central este că presiunea costurilor cu energia și riscul unei contracții economice ar putea împinge industria energo-intensivă către „exil”, iar compania își construiește scenarii de lucru pentru a evita blocajele de numerar. Negocieri cu băncile și furnizorii, cu posibilitatea unor întârzieri la salarii Chimcomplex spune că analizează intrarea în negocieri cu băncile și furnizorii și prelungirea termenelor de plată. În același context, compania admite că, într-un scenariu de deteriorare a economiei și apariția unor blocaje pe lanțul de lichidități, nu poate exclude întârzieri de câteva săptămâni la plata salariilor, deși susține că, „la acest moment”, nu există motive de îngrijorare pentru plata acestora. Totodată, compania afirmă că este „exclus” să intre în insolvență, invocând sprijinul Grupului SCR „ori de câte ori va avea nevoie”, dacă acest lucru este benefic „tuturor actorilor implicați”. Riscuri asumate: faliment „0%”, întârzieri la plăți „25%” În interviu sunt avansate explicit estimări interne privind riscurile, în următoarea formă: risc de faliment: „0%”; șanse de a intra în concordat preventiv (mecanism juridic de protecție față de creditori): „1%”, văzut ca „umbrelă” în cazul apariției unor „creditori ostili”; risc de întârzieri la plăți: „25%”, calificat drept „moderat” în contextul actual. Impact operațional: opriri temporare și efecte în lanț Compania leagă dificultățile de „prețurile incorect de mari la energie” și spune că a luat măsuri de restrângere a activității pentru 7 zile. În plus, menționează oprirea „încă unei electrolize”, după cea de la Onești din anul anterior, cu posibile efecte negative în aval, inclusiv asupra rafinăriilor, dacă nu mai este asigurat acidul clorhidric necesar funcționării. Relocarea unor fabricații, inclusiv polioli, rămâne pe masă Un alt element cu impact potențial major este intenția de a muta „câteva din fabricații și uzine” în țări cu „politici sănătoase și transparente”, în condițiile în care compania spune că devine „tot mai limpede” că va reloca inclusiv producții considerate „mândria țării”, precum poliolii. Orice astfel de decizie ar urma să fie luată de organele statutare și comunicată pieței în conformitate cu obligațiile legale de raportare. În paralel, Chimcomplex indică faptul că și-a închis din timp fabricațiile energo-intensive și a continuat cu cele mai puțin dependente de politicile publice, susținând că efectele crizei se văd cu întârziere în rezultate, inclusiv prin costuri asociate închiderilor de capacități din anul trecut. [...]
Antreprenorii își mută deținerile din companiile listate pe vehicule din Cipru și Olanda - la Aquila controlul rămâne la fondatori, dar acțiunile trec pe firme cipriote
Tot mai multe companii listate la BVB își mută acționariatul antreprenorial în vehicule din Cipru sau Olanda , o schimbare care nu alterează controlul, dar complică lectura registrului acționarilor și ridică mize de guvernanță și transparență pentru investitori, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În registrul acționarilor unor emitenți considerați „performanți” apar frecvent nu persoane fizice, ci societăți înregistrate în jurisdicții precum Cipru sau Olanda. În practică, arată publicația, antreprenorii rămân beneficiarii reali, însă își dețin participațiile prin companii intermediare (vehicule juridice). Exemplele din piață: controlul rămâne, „vehiculul” se schimbă La Aquila (AQ) , grup de distribuție din Ploiești listat pe segmentul premium al Bursei de Valori București, doi dintre fondatori – Cătălin Vasile Constantin și Alin Adrian Dociu – și-au transferat în noiembrie 2025 pachetele de acțiuni deținute în nume personal către două companii cipriote: Vmark Limited și Napakate Limited, fiecare cu câte 22% din capital. Documentele de la bvb.ro indică faptul că fiecare fondator este asociat unic și beneficiar real al propriei societăți, astfel că, în esență, controlul asupra companiei rămâne neschimbat. La Cris-Tim (CFH) , producătorul de mezeluri controlat de familia Timiș, acționarul majoritar este Rangeglow Limited (Nicosia), cu 65,49% din acțiuni, controlat indirect de Radu și Cristina Timiș. Structuri mai elaborate: cazul Chimcomplex La Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, structura de deținere este descrisă ca fiind „și mai elaborată”: Vuza deține 91,34% dintr-un SRL din Ploiești, care controlează 100% dintr-un holding olandez, care la rândul său deține 100% dintr-un alt holding olandez, iar acesta din urmă deține 84% din acțiunile combinatului chimic. Informațiile sunt prezentate ca fiind cele mai recente date din documentele unei oferte de cumpărare din 2024. În lipsa detaliilor complete din continuarea materialului (care trimite către o altă platformă), analiza disponibilă nu explică punctual motivele fiscale sau de reglementare invocate de consultanți și nici diferențele față de antreprenorii care aleg să rămână acționari direcți (precum Arobs și Electroalfa, menționați în titlu). Totuși, fotografia de ansamblu indică o tendință relevantă pentru investitori: separarea dintre „numele din registru” și persoana care controlează efectiv compania, chiar dacă beneficiarul real este declarat. [...]
