Elon Musk a comentat „cool” pe X despre Unitree Robotics GD01

Un mecha pilotat, scos la vânzare cu preț afișat, mută competiția SUA–China în robotică din zona de prototip în cea de industrializare , iar avantajul Chinei pare să vină din capacitatea de a integra rapid hardware, lanțuri de aprovizionare și comercializare, potrivit Global Times . Compania chineză Unitree Robotics a prezentat GD01, descris ca „primul mecha pilotat pregătit pentru producție”, iar Elon Musk a comentat „cool” pe X după apariția clipurilor online. GD01 este un mecha de 2,7 metri înălțime, promovat ca vehicul civil, cu prețuri „de la 3,9 milioane yuani” (circa 650.000 de dolari, aprox. 3,0 milioane lei). Poate comuta între mod umanoid și patruped, transportă un călăreț și cântărește aproximativ 500 kg cu o persoană în interior. De ce contează: de la „demonstrație” la produs comercial Chen Jing, vicepreședinte al Technology and Strategy Research Institute, a declarat că GD01 arată că China a depășit un prag de inginerie în „inteligența artificială întrupată” (embodied AI – AI integrată în corpuri robotice care interacționează fizic cu lumea). Ideea centrală: nu mai este doar un concept de laborator, ci un produs cu preț și „foaie de parcurs” de comercializare. „Nu mai este doar o mașină de tip proof-of-concept limitată la laboratoare, ci un produs cu un preț clar și o foaie de parcurs pentru comercializare.” În aceeași logică, Chen susține că apariția unui mecha pilotat pune sub semnul întrebării ideea că forma umanoidă ar fi „destinația finală” a roboților și indică o evoluție către forme hibride om–mașină mai diverse. El descrie și o schimbare de rol: de la roboți ca „unelte” la roboți ca „platforme de mobilitate”, care nu doar înlocuiesc munca umană, ci extind capacitățile oamenilor. Avantajul operațional: lanțul de aprovizionare și viteza de iterație Ma Jihua, descris ca insider tech, pune accentul pe baza industrială: China ar fi singura țară cu toate marile categorii industriale, cu competențe puternice în motoare de performanță, reductoare, senzori, baterii și materiale din fibră de carbon. Consecința, în viziunea sa, este un ciclu mai rapid: aprovizionare facilă cu componente, iterații accelerate și costuri de dezvoltare mai mici. „Cu un astfel de lanț de aprovizionare matur, companiile pot obține rapid componente, pot accelera iterația produselor și pot reduce semnificativ costurile de dezvoltare.” Context: cifrele din industrie și semnalele din piață Articolul citează mai multe repere care susțin ideea că miza se mută spre producția la scară și cost: Morgan Stanley este citată cu ideea că avansul timpuriu al Chinei în roboți umanoizi ar putea alimenta „următoarea fază” a dominației sale globale în producție și export. Wired este citată afirmând că stăpânirea lanțului hardware din China ajută la construirea de roboți mai ieftin; publicația menționează anterior că roboții cu picioare ai Unitree ar costa „zeci de mii de dolari sau mai puțin”, aproximativ o zecime din costul unui umanoid tipic în SUA. Un raport al International Federation of Robotics (5 mai) este citat cu date despre instalări și cote de furnizare în electronice și în metal/mecanică: 64% dintre roboții industriali folosiți în industria globală de electronice ar fi instalați în China, iar producătorii chinezi ar furniza 59% din sector la nivel global; în metal și mașini, furnizorii chinezi ar avea 85% cotă pe piața internă. Rest of the World este citată cu afirmația că firmele chineze ar controla 90% din piața roboților umanoizi și cu un alt reper: trei companii non-chineze din topul Omdia (Figure AI, Agility Robotics și Tesla) ar fi vândut fiecare „doar aproximativ 150 de unități” anul trecut. În contrast, Unitree și Agibot ar fi vândut fiecare mai multe unități decât ținta de producție Tesla pentru 2025 (5.000), țintă pe care compania „nu a atins-o”, potrivit aceleiași surse. În paralel, South China Morning Post este citat cu informația că Tesla ar fi început să lucreze cu sute de furnizori chinezi de componente pentru proiectul Optimus încă de acum trei ani, inclusiv pe cercetare-dezvoltare și design hardware, iar unii furnizori ar fi trimis prototipuri de componente, inclusiv prototipuri recente de „cap” din sticlă curbată. Ce urmează: competiția se mută pe „hardware-ul din lumea reală” Concluzia experților citați este că rivalitatea SUA–China nu mai este limitată la roboți industriali tradiționali, ci se extinde către embodied AI, umanoizi și mecha-uri pilotate. Diferențiatorul ar fi mai puțin „cine are AI mai inteligent” și mai mult „cine integrează mai repede AI în hardware funcțional și îl duce în inginerie la scară și comercializare”, pe fondul unui avantaj american în modele AI de frontieră și ecosisteme software, dar al unei consolidări chineze pe partea de producție și lanțuri de aprovizionare. [...]