Secretarul general NATO Mark Rutte cere Europei și Regatului Unit să crească cheltuielile de apărare - Ținta discutată: 3,5% din PIB până în 2035, pe fondul „celui mai periculos” context de securitate

Ținta de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035 pune presiune pe bugetele europene , iar Marea Britanie este dată ca exemplu de către secretarul general al NATO, Mark Rutte , care cere „mai multă implicare” financiară și militară pentru a menține credibilă apărarea colectivă, potrivit Digi24 . Într-o vizită în Regatul Unit, Rutte a lăudat promisiunea Londrei de a crește cheltuielile de apărare, dar a insistat că efortul trebuie să continue pe termen lung. Mesajul vine pe fondul obiectivului cerut de Donald Trump la nivelul alianței: cheltuieli de apărare de 3,5% din PIB până în 2035, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lire sterline „în termeni reali”, bani care ar urma să fie găsiți din impozite suplimentare, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, notează The Guardian, citat de Digi24. Marea Britanie, între angajamente și constrângeri bugetare În prezent, Marea Britanie are prevăzută în buget o creștere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârșitul următorului deceniu. Pe termen scurt, presiunile financiare au dus armata să oprească antrenamentele neesențiale până la finalul anului, potrivit News.ro. În plan politic, articolul descrie și tensiuni legate de ritmul creșterii bugetului apărării: John Healey a demisionat din funcția de secretar al apărării în iunie, după ce Keir Starmer nu a dorit să se angajeze la atingerea pragului de 3% până în 2030, invocând costuri prea mari în următorul deceniu. Ulterior, numit ministru de finanțe de către Andy Burnham, Healey nu s-a angajat nici atunci față de obiectivul intermediar, alimentând speculații că majorările ar putea fi împinse după următoarele alegeri. De ce contează: credibilitatea apărării colective și „nota de plată” Rutte a legat explicit creșterea cheltuielilor de apărare de credibilitatea NATO într-un context pe care îl descrie drept cel mai periculos și complex „din ultima generație”, invocând războaiele din Europa și Orientul Mijlociu, incertitudinea geopolitică și amenințări precum Rusia și războiul împotriva Ucrainei, terorismul și Iranul. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei.” În același cadru, Rutte a susținut că, până la revenirea lui Trump la Casa Albă, mulți europeni au plecat de la presupunerea că SUA vor suporta „indiferent de situație” cea mai mare parte a costurilor și a forței militare. El a amintit că la summitul NATO de la Haga din 2025 aliații, inclusiv Regatul Unit, au convenit să-și majoreze cheltuielile pentru a se alinia la nivelurile Statelor Unite. Context operațional: sprijin pentru Ucraina și reacția la sabotaje Rutte a afirmat că Marea Britanie „conduce” riposta împotriva unei campanii rusești de provocare și sabotaj în Europa și a numit Londra „un bun prieten al Ucrainei”. Potrivit articolului, Marea Britanie cheltuiește 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu arme. Separat, biroul premierului canadian Mark Carney a anunțat că Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie și formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord, în contextul în care Ottawa caută o cooperare militară mai strânsă cu Europa. [...]