România vizează încasarea în noiembrie a banilor din cererea de plată nr. 5 din PNRR - peste 1,4 miliarde de euro din granturi au evaluare favorabilă, dar plata depinde de procedurile UE

România ar putea încasa în noiembrie banii din cererea 5 PNRR , după ce peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din componenta de granturi au primit evaluare favorabilă, potrivit Digi24 . Miza imediată este una bugetară: granturile sunt relevante pentru deficit, iar încasarea depinde de închiderea procedurilor europene. România mai are de încasat fonduri aferente ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în valoare totală de peste 6,4 miliarde de euro (aprox. 32,0 miliarde lei). Cererea de plată nr. 5 însumează 2,084 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde lei), iar cererea nr. 6 are o valoare de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei). Cererea 5: peste 1,4 miliarde de euro „pe verde”, dar banii nu sunt încă încasați Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, din componenta de granturi a cererii 5 (1,651 miliarde de euro, aprox. 8,2 miliarde lei), peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) sunt deja considerate îndeplinite în evaluările Comisiei Europene . Pentru diferență, autoritățile mai transmit informații și documente justificative. „Așteptarea noastră este ca (...) să începem să avem o estimare din partea Comisiei Europene și după aceea o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a declarat Pîslaru. Publicația precizează că sumele evaluate favorabil nu au fost încă încasate, iar plata depinde de finalizarea procedurilor europene. Cererea 6: risc de circa 900 milioane euro și presiune pe capacitatea administrativă Situația este mai complicată la cererea de plată nr. 6, cu o valoare totală de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei), dintre care 2,582 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) reprezintă granturi. România a recunoscut îndeplinirea doar parțială a unor jaloane legate de reforma salarizării în sectorul public și de decarbonizare, ceea ce pune în pericol o parte din fondurile nerambursabile. „Ne așteptăm la o sumă de circa 900 de milioane (...) risc de a nu a putea primi acești bani (...) mai ales salarizarea în zona publică și decarbonizare”, a explicat ministrul interimar. În paralel, Pîslaru a arătat că, pe partea de împrumut, România a negociat posibilitatea de a primi parțial bani pentru segmente de autostradă. Ce urmează: termenele estimate pentru decizia pe cererea 6 Calendarul estimat indicat de ministrul interimar prevede finalizarea evaluării Comisiei Europene în jurul datei de 6 noiembrie și adoptarea unei decizii finale în jurul datei de 20 noiembrie, astfel încât plata să poată fi făcută în decembrie. Un risc suplimentar este legat de viteza cu care instituțiile pot răspunde solicitărilor de documente, pe fondul unei capacități administrative descrise ca fiind scăzute în această perioadă. Pîslaru a mai spus că au avut loc întâlniri sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și cu sprijinul Ministerului Finanțelor pentru accelerarea răspunsurilor către Comisia Europeană, subliniind că presiunea imediată este pe furnizarea documentelor, nu neapărat pe îndeplinirea jalonelor. [...]