Atacurile din Marea Neagră reduc drastic traficul comercial și împing riscul spre apele României și Bulgariei - WSJ: peste 300 de incidente în 2026 și scădere de 41% a intrărilor prin Bosfor în octombrie

Escaladarea atacurilor din Marea Neagră taie din traficul comercial și crește riscul operațional pentru România , într-un context în care zona a depășit Strâmtoarea Ormuz ca periculozitate pentru navele comerciale, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Wall Street Journal . În 2026, Marea Neagră a înregistrat peste 300 de atacuri asupra navelor, conform datelor companiei de securitate maritimă Ambrey , cu peste 30 de marinari morți și peste 20 de persoane dispărute, potrivit Asociației Armatorilor Turci, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale. Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și Orientul Mijlociu au fost aproximativ 130 de atacuri, cu 25 de marinari uciși, de la începutul conflictului dintre SUA și Iran, la finalul lunii februarie, potrivit Organizației Maritime Internaționale. Efectul imediat: scădere puternică a activității comerciale Intensificarea violențelor a redus „drastic” activitatea comercială în Marea Neagră, iar indicatorii de trafic arată o retragere a transportatorilor din zonă. Numărul navelor care au intrat prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie față de aceeași lună din 2025, iar tranzitul în ambele direcții a scăzut cu 38%, potrivit Global Fishing Watch, organizație neguvernamentală care monitorizează activitatea maritimă. Pentru companiile de transport și pentru lanțurile logistice care depind de rutele din bazinul Mării Negre, aceste evoluții înseamnă întârzieri, rerutări și un risc mai mare pentru echipaje și încărcături, pe fondul extinderii atacurilor către apele României și Bulgariei. România și Bulgaria, mai expuse pe flancul estic al NATO Transportatorii maritimi s-au îndepărtat în mare parte de apele din largul Ucrainei și Rusiei, însă atacurile s-au extins către apele României și Bulgariei, ambele state membre NATO, într-o serie de incidente mortale recente. În octombrie, aproape jumătate dintre atacurile asupra a douăsprezece nave în largul României și Bulgariei s-au soldat cu decese, dispariții sau răniți în rândul marinarilor. Unele voci europene au pus atacurile de la granițele NATO pe seama Rusiei, în timp ce Moscova a negat implicarea. Contextul mai larg include, potrivit materialului, o creștere a încălcărilor spațiului aerian, a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj la frontiera estică a alianței, asociate de oficiali europeni cu Moscova. Reacții și măsuri discutate la nivel european Președintele Nicușor Dan a declarat, la Dublin, după reuniunea Comunității Politice Europene, că Marea Neagră a fost menționată „de mai multe ori” ca risc de securitate pentru Europa, inclusiv de Ursula von der Leyen, care a făcut referire la o vizită recentă la București și la amenințările observate atunci. „Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa.” Separat, Comisia Europeană a anunțat planuri de accelerare a creării unui centru de securitate maritimă în Marea Neagră, în contextul atacurilor recente, fără a indica Rusia drept responsabilă. Marea Neagră rămâne o rută strategică între Europa și Asia, cu șase state riverane (Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina). În acest cadru, deteriorarea securității maritime se traduce direct în presiune pe rutele comerciale și pe capacitatea operațională a statelor de pe flancul estic, inclusiv România. [...]