Schimbarea cărții de identitate în România - Actele necesare și valabilitatea documentelor până în 2026

Cartea de identitate „model 1997” rămâne valabilă până la expirare , însă din 3 august 2031 nu va mai putea fi folosită ca document de călătorie în UE și Spațiul Schengen, pe măsură ce România trece la noile documente de identitate în format card, potrivit Digi24 . Pentru cetățeni, schimbarea are un impact operațional direct: unde poți depune cererea, când e obligatoriu să îți schimbi actul și ce documente trebuie pregătite în 2026. Ce se întâmplă cu buletinul actual și care e termenul-limită pentru călătorii Cartea de identitate actuală (CI, model 1997) va continua să fie emisă până la generalizarea Cărții electronice de identitate (CEI) și a Cărții de identitate simple (CIS). Cei care au deja CI (1997) în termen o pot folosi până la data expirării. Schimbarea importantă ține de utilizarea la călătorii: începând cu 3 august 2031, CI (1997) nu va mai fi acceptată ca document de călătorie în statele UE și în Spațiul Schengen. CEI vs. CIS: unde se cer și ce aduc în plus Din 1 august 2025, CEI poate fi solicitată la orice serviciu public comunitar pentru evidența persoanelor , indiferent de domiciliu sau reședință. Ulterior, la o dată ce urmează să fie comunicată public, CEI ar urma să poată fi cerută și la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate. În schimb, CIS poate fi solicitată doar în țară și doar la serviciile de la locul de domiciliu . Ambele documente au format de tip card (ID1), dar CEI include funcționalități suplimentare, între care: mecanisme avansate de securitate pentru datele personale; utilizare ca document de călătorie în UE și în unele state care o recunosc (exemplele menționate: Moldova, Turcia); autentificare online pentru acces la servicii electronice; semnătură electronică (cu valoare juridică) prin certificatul înscris pe CEI; schimbarea adresei fără emiterea unui nou act; posibilitatea eliberării în străinătate; disponibilitate pentru copii între 0 și 14 ani; gratuitate în anumite condiții. Pentru minori, Digi24 precizează că CEI se poate elibera de la 0 ani , la solicitarea părinților/reprezentantului legal (în condițiile detaliate în articol), în timp ce CIS nu se eliberează minorilor sub 14 ani . Prezența la ghișeu rămâne obligatorie (și nu merge prin procură) Eliberarea CEI sau CIS presupune prezența fizică a titularului pentru preluarea imaginii faciale, a amprentelor digitale de la două degete (după caz) și a semnăturii olografe. Ridicarea CEI se face, de asemenea, personal, moment în care se stabilesc codurile PIN. Documentele nu se eliberează pe bază de procură specială , conform informațiilor din articol. Costuri: când e gratuită CEI și cât costă CIS CEI poate fi obținută gratuit, la prima solicitare , de orice persoană care are cel puțin 14 ani sau împlinește 14 ani în următoarele 30 de zile. Digi24 notează că până la 30 iunie 2026 statul suportă costul CEI din fonduri europene alocate prin PNRR . În rest: CEI costă 70 lei în cazul solicitărilor pentru copii sub 14 ani și la a doua solicitare (de exemplu, pierdere, furt, deteriorare, modificări de date personale); CIS costă 40 lei . Programarea online și depunerea cererii: ce se schimbă în practică Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziție un serviciu gratuit de programări online, prin platforma hub.mai.gov.ro . Pentru CEI, programarea se poate face la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. După trimiterea solicitării, programarea trebuie confirmată în 30 de minute prin linkul primit pe e-mail; altfel, se anulează automat. Datele introduse nu mai pot fi modificate după trimitere. Când ești obligat să îți schimbi buletinul în 2026 și ce acte pregătești Digi24 enumeră situațiile în care se eliberează un nou act (inclusiv la expirare, schimbare de nume, schimbare de domiciliu, deteriorare, pierdere/furt/distrugere, neconcordanța fotografiei, schimbarea sexului, dobândirea cetățeniei române, stabilirea domiciliului în străinătate, modificări administrative de străzi/renumerotări, dar și „la cerere”). Acte obligatorii (în majoritatea cazurilor) Pentru eliberarea cărții de identitate, solicitantul depune personal cererea și prezintă: cererea pentru eliberarea cărții de identitate (completată la ghișeu); actul de identitate anterior; certificatul de naștere, în original; certificatul de căsătorie sau documente care atestă schimbarea numelui (dacă e cazul); documentul care dovedește adresa de domiciliu; dovada achitării taxei. Un detaliu operațional: autoritățile cer documente în original, iar în multe cazuri nu mai este necesară depunerea copiilor , acestea fiind realizate la ghișeu. Dovada domiciliului: unde apar blocajele Dovada domiciliului se poate face prin acte de proprietate, contracte de închiriere sau declarația de primire în spațiu a proprietarului. Dacă solicitantul nu este proprietar, este necesar acordul titularului spațiului, exprimat fie direct la ghișeu, fie prin declarație autentificată. Documente suplimentare (în funcție de situație) În anumite cazuri pot fi cerute, între altele: certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani (de exemplu, la schimbarea domiciliului); hotărâri judecătorești/certificate de divorț; certificat de deces al soțului/soției; alte documente care atestă modificări ale stării civile. Pentru pierdere sau furt, pot fi necesare documente suplimentare, în funcție de circumstanțe. Minorii 14–18 ani La prima carte de identitate, prezența unui părinte sau a reprezentantului legal este obligatorie, iar dosarul include documente suplimentare (certificatul de naștere al minorului, actul părintelui, documente privind domiciliul și dovada achitării taxei). În perioada următoare, pe măsură ce CEI și CIS se extind, presiunea se mută dinspre „dacă” spre „când”: pentru cei care vor să folosească actul ca document de călătorie în UE după 2031 sau care au nevoie de servicii digitale, tranziția la noile formate devine o decizie practică, nu doar una administrativă. [...]