Șeful Comandamentului Sud al SUA, gen. Francis Donovan, s-a întâlnit cu oficiali militari cubanezi la periferia bazei Guantanamo - discuții despre securitatea operațională pe fondul presiunii crescute a Washingtonului asupra Cubei

Un contact militar rar SUA–Cuba la Guantanamo sugerează o gestionare pragmatică a riscului de escaladare în contextul în care administrația Trump își intensifică presiunea asupra Havanei, potrivit Reuters . Generalul american Francis Donovan, comandantul U.S. Southern Command (structura care coordonează forțele SUA în America Latină), s-a întâlnit vineri cu oficiali militari cubanezi la perimetrul bazei navale americane de la Guantanamo Bay , Cuba. Discuția a vizat „chestiuni de securitate operațională” la limita perimetrului, iar delegația cubaneză a inclus, între alții, pe generalul Roberto Legrá Sotolongo, prim-adjunct al ministrului-șef al Statului Major General, conform mesajului publicat de Southern Command pe X. În paralel, Donovan a făcut o evaluare a securității perimetrului bazei și a discutat cu oficialii de la Guantanamo despre protecția forței, siguranța militarilor și a familiilor acestora, precum și despre nivelul de pregătire operațională, a mai transmis comandamentul. De ce contează întâlnirea: canal de comunicare într-un moment de tensiune Reuters notează că vizita este prima de acest fel „în memoria recentă” pentru un șef al Southern Command și vine pe fondul unor îngrijorări tot mai mari în Cuba privind posibilitatea unui atac militar american asupra insulei conduse de un regim comunist. La rândul lor, forțele armate cubaneze au anunțat pe Facebook că întâlnirea a avut loc „de comun acord”, că a fost evaluată pozitiv și că cele două părți au convenit să mențină comunicarea între comenzi. În termeni practici, un astfel de canal poate reduce riscul de incidente la perimetrul unei baze sensibile, într-un climat politic deteriorat. Context: presiune americană în creștere și avertismente de la Havana Întâlnirea are loc după o vizită rară la Havana, la începutul lunii mai, a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit Reuters. În același timp, președintele Donald Trump a indicat în repetate rânduri Cuba ca obiectiv de politică externă în al doilea mandat și a sugerat că atenția sa s-ar putea muta asupra insulei după încheierea războiului cu Iranul. Administrația Trump a „crescut treptat presiunea” asupra Cubei, iar Reuters menționează câteva repere recente: pe 20 mai, SUA l-au acuzat formal pe fostul președinte cubanez Raul Castro de patru capete de acuzare pentru omor, legate de doborârea din 1996 a unor aeronave civile operate de exilați din Miami; un raid al armatei americane din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas, urmat de transportarea acestuia la New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri (Maduro a pledat nevinovat). Reuters descrie episodul drept un exemplu al rolului mai asertiv al Washingtonului în regiune. În acest context, ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez a avertizat că orice acțiune militară ar duce la o „baie de sânge”, cu mii de morți cubanezi și americani, potrivit Reuters. Tot Reuters mai relatează că Trump a impus efectiv o „blocadă de combustibil” prin amenințarea cu tarife a țărilor care aprovizionează Cuba, ceea ce a alimentat pene de curent prelungite și a lovit suplimentar economia deja fragilă a insulei. Experți citați de agenție spun că instabilitatea din Cuba poate alimenta o criză migraționistă. Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirea de la Guantanamo nu indică o schimbare de politică, ci mai degrabă o măsură de management operațional al riscurilor la perimetru, într-un moment în care retorica și acțiunile Washingtonului cresc presiunea asupra Havanei. Rămâne de văzut dacă menținerea comunicării între comenzi se va traduce în noi contacte militare sau va rămâne limitată la securizarea zonei din jurul bazei. [...]