Rusia exclude din schimburile de prizonieri sute de combatanți străini capturați în Ucraina - Kievul spune că are deținuți din 48 de țări, blocați într-o „zonă gri” juridică

Refuzul Moscovei de a-i include în schimburile de prizonieri îi lasă pe sute de combatanți străini într-o „zonă gri” juridică , cu efecte directe asupra negocierilor și asupra administrării centrelor de detenție din Ucraina, potrivit Adevărul , care citează o investigație Le Monde și declarații ale oficialilor ucraineni implicați în gestionarea prizonierilor de război. Ucraina spune că în centrele sale de detenție se află prizonieri proveniți din 48 de țări, iar o parte dintre ei sunt închiși de ani de zile, în condițiile în care Rusia „nu manifestă niciun interes” pentru recuperarea lor. În practică, această poziție blochează repatrierea și prelungește detenția unor persoane care au luptat în armata rusă, inclusiv migranți atrași de promisiuni de cetățenie și beneficii financiare. Recrutare pe promisiunea cetățeniei, apoi abandon în negocieri Pentru mulți migranți aflați deja în Federația Rusă, războiul a fost prezentat ca o cale rapidă spre cetățenie și venituri mai mari. După capturare, însă, acești combatanți nu ar mai fi tratați ca o prioritate în negocierile pentru schimburi. Potrivit lui Petro Iațenko, purtător de cuvânt al Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina , peste 28.000 de cetățeni străini ar fi semnat contracte cu armata rusă după declanșarea invaziei pe scară largă, iar aproape 13.000 ar proveni din statele Asiei Centrale. „Am identificat prizonieri de război din 48 de naționalități diferite”, a declarat oficialul ucrainean. Cine sunt prizonierii și de ce nu apar în schimburi Autoritățile ucrainene indică prezența unor cetățeni din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, între care Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka și Republica Congo. Mai rar, ar fi fost capturați și cetățeni ai unor state membre UE care au luptat de partea Rusiei, Ucraina raportând cazuri din Grecia, Slovacia, Italia, Estonia și Bulgaria. Le Monde, care a vizitat un centru de detenție din vestul Ucrainei, ar fi întâlnit prizonieri din Sri Lanka, Nepal, Turcia, Congo, Kenya și Egipt, fără a le publica identitatea sau declarațiile, din motive etice. În ceea ce privește schimburile, Bohdan Ohrimenko, șeful Secretariatului Cartierului General de Coordonare pentru Prizonierii de Război, susține că Rusia nu ar arăta interes pentru acești deținuți în negocieri, cu o excepție notabilă. „Rusia nu manifestă interes pentru ei în timpul negocierilor. Singurele excepții au fost cetățenii nord-coreeni”, a declarat Ohrimenko. O sursă apropiată negocierilor, citată de Le Monde, afirmă că Kremlinul ar prioritiza ofițerii și militarii considerați valoroși strategic, acordând „foarte puțină importanță” soldaților de rând și cu atât mai puțin străinilor, a căror loialitate ar fi pusă sub semnul întrebării. Cazurile nord-coreenilor și chinezilor: detenție prelungită și riscuri la întoarcere Situația este descrisă ca deosebit de complicată pentru doi militari nord-coreeni capturați de Ucraina în noiembrie 2025. Potrivit agenției Ukrinform, ambii ar fi cerut transferul în Coreea de Sud, însă Convențiile de la Geneva interzic returnarea forțată într-un stat unde persoana ar putea fi persecutată sau expusă unor riscuri grave. „Dacă un prizonier de război nu dorește să se întoarcă în țara sa și nu există altă soluție, îl vom menține în detenție până când situația va putea fi rezolvată”, a explicat Ohrimenko. Într-o situație similară ar fi și doi cetățeni chinezi capturați în primăvara lui 2025, față de care Rusia nu ar fi manifestat interes, potrivit autorităților ucrainene. Textul notează și un risc suplimentar: în unele state, inclusiv China, participarea la conflicte armate ca mercenar este infracțiune și poate atrage răspundere penală la întoarcere. Contextul schimburilor și miza politică De la 24 februarie 2022, Ucraina și Rusia au făcut zeci de schimburi, iar peste 10.000 de militari s-au întors acasă, potrivit datelor prezentate. În același timp, aproximativ 10.000 de persoane ar rămâne în detenție de ambele părți. Eliberarea tuturor prizonierilor de război este menționată ca una dintre condițiile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru eventuale negocieri de încheiere a conflictului. Pentru sutele de combatanți străini capturați în timp ce luptau pentru Rusia, perspectiva rămâne însă incertă, în condițiile în care Moscova nu îi include în schimburi. [...]