Alexandru Rogobete critică „reformele” bazate pe înghețarea angajărilor și amânarea investițiilor - Spune că tăierile fără analize sunt prezentate greșit ca disciplină financiară

Alexandru Rogobete contestă „reformele” bazate pe înghețări și tăieri , avertizând că blocarea angajărilor, amânarea investițiilor și întârzierile la plată către constructori sunt ambalate politic drept schimbări structurale, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Sănătății susține că termenul „reformă” a devenit unul dintre cele mai folosite în discursul public, tocmai pentru că există o așteptare reală din partea populației pentru un stat mai eficient și servicii publice mai bune. În acest context, Rogobete afirmă că simpla invocare a cuvântului poate crea „impresia că schimbarea deja se întâmplă”, fără ca măsurile să producă rezultate. „Reforma nu este doar un cuvânt. Reforma nu este marketing. Reforma este o schimbare reală.” Ce măsuri spune Rogobete că sunt prezentate greșit ca „reforme” În declarațiile citate, Rogobete indică o serie de decizii pe care le consideră prezentate în mod eronat drept reforme, deși ar afecta funcționarea statului și proiectele publice: blocarea angajărilor „în domenii critice precum sănătatea, educația sau apărarea”; neplata „timp de luni de zile” a constructorilor care ridică spitale, școli sau infrastructură, etichetată drept „disciplină financiară”; tăieri fără analize, investiții amânate, proiecte blocate și comunicare concentrată pe campanii în rețelele sociale. Mesajul central este că astfel de măsuri nu ar reprezenta reformă, ci reducerea capacității administrative și operaționale a statului. Cum definește „reforma” și de ce contează disputa de termeni Rogobete susține că reforma ar trebui să însemne eliminarea risipei fără „distrugerea capacității statului de a funcționa”, prin digitalizare , simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, investiții „inteligente” și măsurarea rezultatelor. „Propaganda are nevoie de cuvinte. Reforma are nevoie de rezultate.” În final, fostul ministru afirmă că publicul nu va mai fi convins de „sloganuri” și „mesaje repetate obsesiv”, insistând că reforma se judecă prin efecte, nu prin etichete: „Reforma nu este să lași oamenii fără pâine pe masă”, respectiv „reforma este ceea ce lași în urmă”. [...]