Traian Băsescu acuză Ucraina că blochează aprovizionarea cu țiței pentru Europa - avertisment privind riscul unei crize de carburanți în România

Traian Băsescu pune criza carburanților pe seama blocării aprovizionării cu țiței și cere o discuție despre rute alternative , în condițiile în care România și Europa ar fi afectate de întreruperea fluxurilor prin terminalul Novorossiisk, potrivit Mediafax . Fostul președinte a vorbit la Digi24 despre Caspian Pipeline Consortium (CPC) , pe care a descris-o ca o conductă de aproximativ 1.500 km ce leagă zăcământul Tengiz de terminalul Novorossiisk. Băsescu a susținut că traseul este „închis” și a detaliat structura acționariatului din zăcământul Tengiz, indicând o pondere majoritară a companiilor americane (Chevron și Exxon), precum și o participație a Chevron în conducta de transport. Miza economică: risc de aprovizionare pentru România și Europa În intervenția sa, Băsescu a afirmat că Ucraina ar produce „daune uriașe” prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu doar pentru România, ci și pentru Europa, argumentând că Novorossiisk este un terminal care furnizează țiței din Kazahstan către piața europeană. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură (...) și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cu țiței, nu numai a României, dar a Europei.” Tot el a invocat și nemulțumiri din „o parte din electorat” legate de nivelul sprijinului acordat Ucrainei, în contextul efectelor economice reclamate. Ce alternative indică Băsescu și care sunt limitările Fostul președinte a spus că ar exista alternative de aprovizionare cu țiței din Kazahstan, însă „problema este că trebuie discutat”. Ca variantă, a descris un traseu care ar presupune transportul către Baku, apoi prin Azerbaidjan și Turcia, cu încărcare în Mediterană și tranzit prin strâmtorile turcești. Băsescu a avertizat însă că această opțiune ar fi „mai peste mână” și ar ridica probleme de: aglomerație pe rutele maritime, costuri mai mari, dificultăți logistice asociate tranzitului prin strâmtori. În material nu sunt prezentate date despre nivelul stocurilor, evoluția prețurilor sau măsuri concrete ale autorităților ori ale companiilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne necuantificată în informațiile publicate. [...]