CIA a comandat 20.000 de computere NeXT, oferind companiei lui Steve Jobs timp să supraviețuiască - contractul a rămas oficial pe numele NSA și a susținut dezvoltarea NEXTSTEP, baza sistemelor Apple

Un contract mascat cu CIA ar fi oferit NeXT „timpul” care a dus, indirect, la revenirea lui Steve Jobs la Apple , potrivit unei relatări publicate de HotNews , bazată pe un articol din Wall Street Journal și pe cartea jurnalistei Sharon Weinberger despre legăturile dintre marile companii tech și aparatul de apărare al SUA. Miza economică și operațională a episodului: în 1986, NeXT – compania fondată de Jobs după plecarea de la Apple – avea un produs avansat, dar prea scump, cu vânzări slabe și o situație financiară fragilă. În acest context, doi reprezentanți ai unui program clasificat al CIA au venit cu o comandă care, în termeni practici, a funcționat ca o plasă de siguranță. Comanda care a ținut în viață NeXT Potrivit poveștii, doi directori implicați în „Programul B” al CIA (recunoaștere prin satelit) au identificat utilitatea stațiilor de lucru NeXT: grafică avansată și conectivitate la date, rare la acel moment. Discuția cu Jobs a fost directă, iar comanda a fost uriașă pentru o companie aflată în dificultate: 20.000 de computere . Jobs ar fi refuzat să audă detalii confidențiale despre client, iar identitatea cumpărătorului a rămas oficial în umbră: NeXT a comunicat existența unui contract guvernamental prin intermediul companiei de apărare ESL, iar în documente cumpărătorul apărea ca Agenția Națională de Securitate, în timp ce CIA rămânea în spate. Ce a cerut CIA și cum s-a derulat operațiunea Serviciile americane ar fi vrut două modificări tehnice: un procesor Motorola mai rapid și o placă grafică dedicată de la Intel. Schimbările nu urmau să fie făcute de NeXT, ci după achiziție, prin parteneri și companii intermediare. Relatarea descrie și o creștere accelerată a producției, inclusiv cu sprijin extern: CIA ar fi adus oameni de la Sun Microsystems pentru a ajuta NeXT să-și mărească capacitatea. Ritmul ar fi urcat de la aproximativ 100 de stații de lucru în prima lună la 1.500 pe lună, apoi la 5.000. Logistica a fost, de asemenea, tratată ca o operațiune secretă: transport în camioane nemarcate, trecere printr-o companie-paravan pentru instalarea componentelor speciale, apoi expediere din aeroportul militar Moffett Field cu avioane de transport C-5, cu destinație finală neprecizată. De ce contează pentru Apple: legătura prin NEXTSTEP Stațiile NeXT ar fi ajuns la analiștii Biroului Național de Recunoaștere, care gestionau o parte importantă a sateliților spion americani. Utilitatea nu era doar vizualizarea imaginilor, ci și crearea de rețele care permiteau transmiterea rapidă a datelor între servicii și unități militare, un fel de „internet privat” înainte ca World Wide Web să devină mainstream. Pentru Jobs, însă, efectul major a fost că NeXT a câștigat timp să-și dezvolte tehnologia, în special software-ul. Produsul-cheie nu a fost hardware-ul (cubul NeXT), ci NEXTSTEP , sistemul de operare care a devenit punctul de legătură cu Apple: în 1996, Apple a cumpărat NeXT, iar Jobs s-a întors, deschizând drumul către redresarea companiei și, ulterior, către iMac, iPod și iPhone. Relatarea notează explicit limita: nu se poate ști cu certitudine ce s-ar fi întâmplat fără aceste contracte. Totuși, un fost angajat citat în material estimează că parteneriatul ar fi oferit lui Jobs aproximativ cinci ani în plus pentru a maturiza afacerea și tehnologia. Contextul de azi: reîntâlnirea dintre Big Tech și apărare Povestea este pusă în oglindă cu prezentul: după o perioadă post-Război Rece în care Silicon Valley s-a orientat masiv spre piața de consum, convergența cu zona de apărare revine, pe fondul investițiilor în inteligență artificială, autonomie și drone și al fluxurilor mari de capital către startup-uri din domeniul apărării. Concluzia implicită a materialului: relația dintre tehnologie și securitate națională, prezentată adesea ca „nouă”, are antecedente vechi – iar unul dintre ele trece prin momentul în care NeXT a fost salvată de o comandă guvernamentală ținută, în esență, sub acoperire. [...]