PNL propune desființarea Biroului Executiv și mută atribuțiile la Biroul Permanent Național - proiectul de statut întărește controlul conducerii centrale și grăbește sancțiunile în teritoriu

PNL își concentrează decizia în Biroul Permanent Național și scurtează procedurile de sancționare , potrivit unui proiect de modificare a statutului adoptat de Consiliul Național pentru Statut și Regulamente, document obținut de Libertatea . Miza practică este o conducere centrală cu pârghii mai rapide asupra organizațiilor din teritoriu și cu un control mai strâns asupra direcției politice și a candidaturilor. În ședința din 18 iunie 2026, CNSR a adoptat un proiect care prevede desființarea integrală a Biroului Executiv (BEx) și transferul atribuțiilor către Biroul Permanent Național (BPN). Sunt abrogate articolele 76, 77, 78, 85 și 86 din statutul actual, cele care reglementau rolul și funcționarea BEx. Ce se schimbă în centrul de comandă al partidului În noua arhitectură, BPN devine organismul central de decizie, cu atribuții extinse: definește direcțiile politice, coordonează programele sectoriale și conduce activitatea internă și internațională a partidului. Tot BPN ar urma să aprobe candidaturile pentru funcțiile de prim-ministru și miniștri, să stabilească strategia parlamentară și să aprobe inițierea politicilor de alianțe. Componența BPN este, la rândul ei, modificată. Conform proiectului, BPN va include: membrii moțiunii câștigătoare la Congres (președinte, prim-vicepreședinte, secretar general, vicepreședinți); 8 vicepreședinți regionali; președinții organizațiilor județene; trezorierul. Documentul mai stipulează că membrii moțiunii câștigătoare și ai celei respinse (care primește locuri suplimentare) nu pot ocupa nicio altă funcție în partid, cu excepția celor de drept. Congres pe moțiuni și reguli pentru scenariul „o singură moțiune” Proiectul schimbă și modul de vot la Congres (CON) și Congresul Național Extraordinar (CONE): delegații nu mai aleg separat persoane pentru funcții, ci votează o moțiune, adică o alternativă programatică. Alegerea moțiunii implică automat și alegerea echipei aferente, nominalizată în anexă pe funcții. Dacă o moțiune respinsă obține cel puțin 25% din voturile exprimate, primește două funcții suplimentare de vicepreședinte în BPN. În cazul depunerii unei singure moțiuni, aceasta se supune votului deschis. În cazul unui Congres Extraordinar, structurile de conducere existente devin automat interimare, iar BPN numește președinții și birourile politice județene interimare în prima ședință de după Congres. Sancțiuni mai rapide și intervenție directă în filiale Un punct cu impact operațional imediat este întărirea capacității conducerii centrale de a interveni în teritoriu. Dacă structurile locale nu acționează în termenele prevăzute pentru sancționarea membrilor, BPN poate decide direct sancționarea acestora. În plus, termenul minim de notificare a membrilor aflați în discuție pentru sancțiuni este redus de la cel puțin 3 zile la cel puțin 24 de ore înainte de întrunirea organismului. Proiectul prevede și că sancțiunile intră în vigoare din momentul adoptării lor, nu din momentul rămânerii definitive, iar alineatul referitor la termenele de decădere este abrogat. Reorganizarea „justiției interne” a partidului Proiectul reorganizează și comisiile interne: Curtea de Arbitraj devine Comisia Națională de Litigii (CNL), cu președinte ales de BPN la propunerea președintelui PNL, iar cei 24 de membri validați tot de BPN; Comisia de Arbitraj Județeană devine Comisia Județeană de Etică și Litigii (CJEL). Președintele și membrii CNSR, CNL și ai Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori nu vor mai putea face parte din BPN; cei aleși trebuie să opteze pentru una dintre funcții în cel mult 10 zile. Ce urmează: Congres extraordinar la Romexpo Consiliul Național al PNL a votat convocarea unui Congres Extraordinar pentru duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, unde sunt așteptați 2.500 de delegați. Scopul anunțat este alegerea unei noi conduceri și adoptarea modificărilor la statut. Potrivit sursei, convocarea vine după un blocaj intern legat de refuzul lui Adrian Veștea de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat, contrar solicitărilor conducerii executive. [...]