Mark Leonard (ECFR) avertizează că Europa riscă dezindustrializare din cauza dependenței de China - tranziția verde și industria de apărare, expuse pe fondul crizei energetice legate de Iran

Europa riscă o dezindustrializare accelerată dacă nu reduce dependențele critice de China și nu își întărește instrumentele de protecție a pieței, pe fondul șocurilor energetice legate de escaladarea crizei din Iran, potrivit Libertatea . Avertismentul este formulat de Mark Leonard , director al Consiliului European pentru Relații Externe, într-un articol publicat de The Guardian. Dependențe industriale care pot deveni vulnerabilități strategice Leonard susține că Europa este „extrem de vulnerabilă” la dominația economică a Chinei, mai ales în componentele esențiale ale tranziției energetice: baterii, vehicule electrice, panouri solare și lanțuri de aprovizionare pentru energia eoliană, unde companiile chineze au poziții dominante. „Scara expunerii Europei la dominația Chinei este uluitoare.” În același registru, el indică dependențe cu relevanță directă pentru industrie și apărare: aproximativ 80% din lanțul global de aprovizionare cu drone ar proveni din China; 97% din magneziul folosit în industria europeană de apărare ar proveni din China. Potrivit lui Leonard, astfel de dependențe au fost deja folosite politic de Beijing. Riscul economic: „viitoarele Detroit” în Europa În lipsa unor tarife mai dure care să descurajeze exporturile ieftine din China și să stimuleze producția locală, Europa ar putea ajunge la o „dezindustrializare masivă”, avertizează Leonard. El dă ca exemplu regiunea Baden-Württemberg (unde sunt mărcile Mercedes și Porsche), care ar putea deveni „viitorul Detroit” al Germaniei – o referință la declinul industrial al orașului american. În același timp, textul notează că unii lideri europeni, precum Viktor Orbán și Pedro Sánchez, au mizat pe investiții chineze „masive”, însă acestea „nu s-au materializat”. Ce instrumente ar avea UE la dispoziție Soluția propusă de Leonard este o schimbare de strategie: protejarea pieței interne, investiții mari în tehnologii verzi, inteligență artificială și apărare, plus crearea de rezerve strategice de minerale critice. În plan de reglementare și comerț, el menționează: utilizarea „ bazookăi comerciale ” a UE (măsura anticoerciție), pe care guvernele ar fi evitat-o până acum; propunerea lui Clément Beaune, comisar francez pentru strategie și planificare, privind tarife de 30% pentru produsele chinezești (o poziție descrisă ca mai radicală decât linia oficială a guvernului francez); folosirea legislațiilor Digital Markets Act și Digital Services Act pentru a limita companii precum ByteDance, Tencent și Alibaba. În concluzia sa, Leonard leagă presiunea economică de contextul geopolitic mai larg, argumentând că, într-o lume de „non-ordine” (în care regulile „nu mai contează”), Europa ar trebui să își redefinească rapid strategia pentru a evita să devină mai săracă și mai puțin capabilă să se apere. [...]