Kelemen Hunor cere pregătirea serviciilor și Armatei după cazul de sabotaj din Brașov atribuit unei rețele coordonate din Rusia - avertizează că vor mai urma încercări și că nu e „pace eternă”

Kelemen Hunor cere întărirea capacității statului de a apăra infrastructura critică , după ce SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Rusia, implicată în incendiul de la platforma industrială Carfil din Brașov, potrivit HotNews . Liderul UDMR spune că astfel de episoade ar putea continua și că serviciile secrete și Armata trebuie să fie pregătite să răspundă. Contextul imediat este cazul prezentat luni seară de SRI, care a indicat o rețea coordonată din Rusia și legătura acesteia cu incendiul de pe platforma Carfil, produs în 14 septembrie 2026. În același dosar, DIICOT a comunicat că ar fi fost implicați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean. Detaliile despre rețea și modul de operare sunt prezentate într-un material separat al publicației, despre rețeaua de sabotaj coordonată din Rusia . Mesajul politic: apărarea infrastructurii și „pregătirea” instituțiilor Într-o intervenție la Digi24 , Kelemen Hunor a spus că incidentul nu îl surprinde și a plasat cazul în logica unei presiuni constante asupra statelor europene aflate la periferia fostei zone de influență a Rusiei. El a descris un „război sistematic, informațional” care ar include dezinformare, polarizare și scăderea încrederii în instituțiile democratice, la care se pot adăuga și acte de sabotaj. „Dinspre Rusia niciodată n-au venit spre noi libertate, prosperitate, securitate, dar niciodată, în istorie.” Ce ar urma să facă statul, în viziunea lui Kelemen Hunor Liderul UDMR a avertizat că „probabil vor mai fi încercări” similare și a insistat că România nu se află într-o „pace eternă”. În acest cadru, el a indicat ca prioritate capacitatea statului de a apăra „cetățenii și infrastructura critică, și industria”. Întrebat concret ce ar trebui făcut, Kelemen Hunor a răspuns că instituțiile trebuie „să fie pregătite” și „extrem de conștiente”, adăugând că publicul nu vede — și nici nu ar trebui să vadă — toate acțiunile din zona de informații și a Armatei, dar că acestea trebuie să se pregătească pentru a face față unor astfel de intervenții. [...]