ISW: NATO ar putea negocia acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, după incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian aliat - Restricțiile legale invocate de Armata Română limitează interceptările lângă graniță

Intrarea unei drone rusești în România ridică presiune pe regulile de apărare aeriană ale NATO , inclusiv prin posibile acorduri operative cu Ucraina și Republica Moldova, pentru ca Alianța să-și poată proteja propriul teritoriu în condițiile unor incursiuni tot mai frecvente, potrivit Biziday , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). ISW notează, pe baza imaginilor cu resturile de la fața locului, că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi de tip Shahed, iar Geran-2 este versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136. Institutul subliniază că acesta este primul caz de incursiune rusească ce a dus la rănirea unor civili într-un stat membru NATO. De ce contează: limitările legale pot deveni o vulnerabilitate operațională Analiza trece în revistă încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și amintește un atac „notabil” din 10 septembrie, când 19 drone rusești ar fi intrat intenționat în Polonia. Concluzia ISW este că frecvența acestor incidente indică o schimbare de calcul la Moscova, în sensul acceptării riscului de victime civile în state NATO, ca efect al campaniei de atacuri a Rusiei. În acest context, ISW pune accent pe declarațiile comandanților Armatei Române, potrivit cărora legislația românească interzice apărării aeriene să opereze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea unui proiectil care ar putea intra în spațiul aerian ucrainean. Din această perspectivă, institutul apreciază că NATO ar putea fi nevoit să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, ca măsură de autoapărare, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Semnalul politic: amenințări și „testarea” reacției NATO ISW analizează și o declarație a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , interpretată ca o amenințare la adresa României și a altor state europene cu noi atacuri cu drone dacă acestea continuă sprijinul pentru Ucraina. Institutul arată că, deși Medvedev face frecvent declarații mai radicale decât alți oficiali ai Kremlinului, mesajele sale reflectă totuși amenințări pe care Kremlinul dorește să le transmită. În evaluarea ISW, Kremlinul a urmărit reacțiile NATO la incursiunile anterioare, mai ales în toamna lui 2025, iar atacul din 29 mai din România ar putea fi folosit pentru a testa răspunsul Alianței atât la incursiunea în sine, cât și la retorica Moscovei. Institutul anticipează că astfel de incidente vor continua atât timp cât forțele ruse operează drone în vecinătatea frontierelor NATO, ceea ce ar putea forța ajustări ale politicilor și cadrelor de apărare aeriană pentru protejarea populației. Analiza integrală a ISW este disponibilă aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]