Apărare24 aug. 2026
Agenția americană pentru apărare antirachetă caută radare mobile după distrugerea unui AN/TPY-2 de circa 500 mil. dolari în Iordania - Miza: reducerea vulnerabilității senzorilor statici și detectarea rachetelor hipersonice
Distrugerea unui radar american de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,25 miliarde lei) arată cât de vulnerabile au devenit „nodurile” fixe din apărarea antirachetă , iar SUA caută acum să treacă la senzori mobili și dispersați, potrivit HotNews . Episodul a avut loc în contextul războiului cu Iranul, după ce un radar AN/TPY-2 dislocat într-o bază din Iordania a fost scos din luptă. SUA au în inventar doar 13 sau 14 radare AN-TPY2, fiecare evaluat la circa 500 de milioane de dolari, iar rolul lor este central în arhitectura de apărare antirachetă, inclusiv împotriva rachetelor balistice care pot avea încărcătură nucleară. De ce contează: un activ rar și scump, neutralizat de un adversar „mai puțin sofisticat” Radarul AN/TPY-2 este descris ca „ochii, urechile și creierul” sistemului THAAD, conceput pentru contracararea rachetelor balistice cu rază intermediară (de circa 3.000 km), dar integrat și într-o rețea extinsă care poate urmări inclusiv rachete balistice intercontinentale. În cazul din Iordania, iranienii au reușit să evite detectarea și interceptarea, iar americanii nu știu nici acum sigur dacă radarul a fost distrus de o dronă sau de o rachetă. Un element de vulnerabilitate subliniat în material: deși are rază mare (până la 3.000 km), radarul este static, ceea ce îl face o țintă dacă este localizat. Potrivit Military Watch Magazine, cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului, China a publicat imagini din satelit care arătau dislocarea radarului în Iordania, iar ulterior acesta a fost distrus (context prezentat de HotNews, cu trimitere la un material Military Watch Magazine ). Schimbarea de direcție: SUA caută radare mobile, instalabile rapid Consecința operațională imediată descrisă în articol este reorientarea către senzori mobili. Publicația americană Axios notează că Agenția americană pentru apărare antirachetă (Missile Defense Agency – MDA) caută sisteme de radare mobile capabile să detecteze și să urmărească rachete balistice, de croazieră și hipersonice, tocmai pe fondul vulnerabilității radarelor fixe și a senzorilor statici. În luna curentă, MDA a publicat detalii despre viitoarea competiție „Forward-Based Mode Radar Next”, iar cerințele menționate includ: să încapă în avioane de transport Boeing C-17; să poată fi instalate în câteva ore de la sosire; să poată fi demontate în câteva minute, pentru a evita focul inamic; să funcționeze cu rețelele existente de comandă și control; să fie proiectate pentru producție rapidă în serie, la costuri scăzute. Context: „cei mici” pot produce pagube disproporționate HotNews citează un articol de opinie al lui Thomas L. Friedman din The New York Times, care leagă incidentul de o tendință mai amplă: actori cu resurse mai reduse pot lovi cu precizie și costuri mici sisteme scumpe, moștenite, ale marilor puteri. „Concluzia mea privind această nouă dinamică este că cei mici pot acum să acționeze cu adevărat la scară mare, cu mare precizie și cu costuri foarte reduse.” În aceeași logică, materialul menționează că, deși Iranul este sub sancțiuni economice din 1979, a reușit să dezvolte un arsenal de rachete și drone sofisticate, dar relativ ieftine. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția de lucru a SUA este accelerarea tranziției de la „noduri” fixe, mari și greu de protejat, la o rețea de detectare mai mobilă și mai dispersată, gândită să supraviețuiască unui atac inițial și să susțină avertizarea timpurie inclusiv în fața rachetelor hipersonice, care au traiectorii mai greu de anticipat și timpi de reacție mai scurți. Limitarea rămasă explicită în material: cauza exactă a distrugerii radarului (dronă sau rachetă) nu este confirmată. [...]