BNR avertizează că litigiile clienților pe creditele legate de ROBOR pot costa băncile mai mult decât amenzile Consiliului Concurenței - risc pentru stabilitatea financiară și pentru costul de finanțare al statului

BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot costa băncile mai mult decât amenzile , iar efectele s-ar putea vedea inclusiv în stabilitatea financiară și în costurile de finanțare ale statului, potrivit Stirile Pro TV , care citează un raport al băncii centrale. În raport, BNR arată că, pe lângă riscurile deja existente pentru sectorul bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare și riscuri emergente precum digitalizarea, atacurile cibernetice, schimbările climatice și contextul geopolitic), se adaugă acum costuri potențiale de natură juridică și reputațională. Acestea sunt legate de acțiunea Consiliului Concurenței privind modalitatea de stabilire a indicelui ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, potrivit BNR. De ce contează: riscul de „efect de domino” dincolo de amenzi BNR avertizează că amenda poate declanșa litigii din partea clienților care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul în care ar fi calculat un eventual prejudiciu, pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul sancțiunilor. În raport, banca centrală cere clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” care ar putea afecta stabilitatea financiară. BNR ridică, între altele, întrebări legate de prevederile legale considerate încălcate, de interpretarea schimbului de informații într-un cadru cu reguli de transparență și de modul în care ar putea fi determinat un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Posibile efecte macro: venituri bugetare și percepția investitorilor BNR mai arată că suprapunerea acestor costuri cu un context macrofinanciar mai dificil ar putea genera cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit, cu implicații care „merg dincolo de sectorul bancar”. În raport sunt menționate două direcții de impact: încasările statului din impozitul pe profitul bancar; percepția externă asupra stabilității sectorului bancar, cu efecte asupra ratingului suveran și asupra costului refinanțării datoriei publice. Banca centrală atrage atenția și asupra riscurilor reputaționale, atât pe plan intern, cât și extern, pentru sectorul bancar românesc. [...]