Donald Trump reia amenințările cu intervenție militară în Cuba - Marco Rubio spune că șansele unei soluții diplomatice cu Havana „nu sunt mari”

Amenințările SUA cu intervenție în Cuba ridică riscul de escaladare și noi sancțiuni , într-un moment în care Washingtonul spune că șansele unei soluții diplomatice sunt reduse, potrivit Digi24 . Președintele Donald Trump a reluat public ideea unei acțiuni militare, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat că administrația se pregătește pentru o linie mai dură față de Havana. Mesajul Casei Albe: opțiunea militară rămâne pe masă Trump a spus că mai mulți președinți americani au luat în calcul, de-a lungul deceniilor, o intervenție în Cuba și a sugerat că el ar putea fi cel care o va face. „Alți președinți s-au uitat la asta timp de 50-60 de ani, să facă ceva. Și se pare că eu voi fi cel care o va face. Așadar, aș fi bucuros să o fac.” Declarația a fost făcută în Biroul Oval, la un eveniment despre mediu, notează Digi24, care citează The Guardian. Rubio: „șansele” unui acord cu Havana „nu sunt mari” Separat, Marco Rubio a declarat la Miami că administrația preferă un acord negociat și pașnic, dar a avertizat că probabilitatea unei soluții diplomatice este scăzută, în condițiile actualei conduceri de la Havana. „Preferința lui Trump este întotdeauna un acord negociat și pașnic. Aceasta rămâne preferința noastră și în relația cu Cuba.” „Vorbesc sincer: având în vedere cu cine avem de-a face acum, probabilitatea ca asta să se întâmple nu este mare.” Rubio a mai spus că oficiali de rang înalt, inclusiv el și directorul CIA John Ratcliffe, au avut întâlniri în ultimele luni cu oficiali cubanezi pentru a testa posibilitatea îmbunătățirii relațiilor, însă partea americană a rămas „dezamăgită”, ceea ce a dus la noi sancțiuni în ultima săptămână. Presiune prin sancțiuni și dosare penale: cazul Raúl Castro În paralel cu retorica despre intervenție, procurori federali americani au anunțat un rechizitoriu care îl acuză pe fostul lider cubanez Raúl Castro că ar fi ordonat doborârea, în 1996, a unor avioane civile pilotate de exilați cubanezi din Miami. Acuzațiile includ omor și distrugerea unei aeronave, iar actul ar fi fost formulat în secret de un mare juriu în aprilie. Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat rechizitoriul, descriindu-l drept „o manevră politică” menită să „justifice nebunia unei agresiuni militare împotriva Cubei”. În aceeași zi, armata americană a anunțat sosirea portavionului USS Nimitz și a grupului de nave care îl însoțește în Marea Caraibilor, pentru exerciții maritime cu parteneri din America Latină, începute încă din luna martie. De ce contează: risc de escaladare și efecte economice pentru insulă Digi24 notează că Trump a intensificat discursul despre schimbarea regimului după înlăturarea lui Nicolás Maduro și după impunerea unei „blocade energetice” care a redus drastic livrările de combustibil către Cuba, context în care sunt menționate pene severe de curent, penurie alimentară și prăbușirea economiei cubaneze. În această lună, administrația Trump a impus noi sancțiuni, cea mai importantă vizând conglomeratul Gaesa, controlat de Forțele Armate Revoluționare cubaneze. Rubio a anunțat și un caz legat de familia conducerii Gaesa: sora președintelui executiv al conglomeratului, care locuia în SUA, a rămas fără carte verde, a fost arestată și se află în custodia ICE. Reacția Chinei: opoziție față de sancțiuni și presiuni China a transmis că se opune sancțiunilor și presiunilor americane asupra Cubei și a declarat că sprijină „ferm” Havana în apărarea suveranității și demnității naționale, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun. În acest context, mesajele publice ale Washingtonului combină presiunea diplomatică, sancțiunile și semnalele militare, ceea ce reduce spațiul pentru o detensionare rapidă a relației SUA–Cuba, cel puțin pe termen scurt. [...]