Ferma lui Alin Androne din Tărpiu introduce sisteme automatizate pentru furajare și gestionarea dejecțiilor - producția de lapte urcă la 40 kg/cap/zi, iar consumul de antibiotice ar putea scădea cu 30-40%

O fermă din Tărpiu a crescut producția de lapte după automatizarea hrănirii , într-o tranziție care arată cum investițiile în tehnologie pot schimba rapid productivitatea și organizarea muncii în zootehnie, potrivit AgroInfo . În satul Tărpiu (comuna Dumitra, județul Bistrița-Năsăud), fermierul Alin Androne a repoziționat exploatația familiei de la bovine pentru carne la vaci de lapte, după ce, în urma studiilor la USAMV Cluj, a decis să adapteze ferma la cerințe mai stricte de lucru și control. Miza nu a fost doar creșterea producției, ci și reducerea consumului de antibiotice, prin condiții mai bune și un control mai bun al fermei. Ce a finanțat Proiectul RAPID și ce s-a schimbat în fermă Sprijinul a venit prin Proiectul RAPID – „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural”, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, ferma a introdus un sistem automatizat de pregătire și distribuire a furajelor. Sistemul poate doza mai precis hrana și furnizează date despre consum, starea de sănătate a animalelor, producția de lapte și rețetele furajere utilizate. Operațional, schimbarea a însemnat trecerea de la o singură hrănire pe zi, care dura „câteva ore bune” dimineața, la administrarea hranei la intervale mai scurte. Efectul măsurabil: producția de lapte a urcat la 40 kg/cap/zi Potrivit fermierului citat de publicație, producția de lapte a crescut de la 37 la 40 de kilograme pe cap de animal pe zi după implementarea noului sistem de furajare. În continuare, prin același proiect, ferma urmează să fie dotată cu un robot pentru colectarea și curățarea automată a gunoiului de grajd, investiție care vizează igiena din adăposturi și reducerea riscului de infecții la nivelul copitelor. Alin Androne estimează că punerea în funcțiune a acestui sistem ar putea reduce consumul de antibiotice cu 30–40%. De ce contează: productivitate, igienă și un model replicabil în comunitate Cazul descris indică un tip de modernizare cu impact direct în costuri de muncă, organizare și rezultate, în care tehnologia este folosită ca instrument de control și eficiență, nu ca scop în sine. În plus, fermierul a organizat întâlniri și vizite în fermă pentru a disemina practicile, iar alți fermieri din zonă s-au arătat interesați de efectele asupra muncii, productivității și sănătății animalelor. Pe termen mai lung, fermierul ia în calcul apropierea de piață printr-o posibilă unitate de procesare a laptelui, însă publicația notează acest obiectiv ca intenție, nu ca investiție deja realizată. [...]