FMI avertizează guvernele UE că măsurile de sprijin pentru energie nu sunt eficiente - Impactul fiscal al subvențiilor și reducerilor de taxe riscă să agraveze situația economică

Fondul Monetar Internațional avertizează că măsurile „universale” de sprijin la energie riscă să împingă bugetele UE spre noi poveri fiscale , pentru că încurajează consumul și sunt greu de retras politic odată introduse, potrivit Mediafax , care citează declarații pentru Financial Times ale șefului departamentului european al FMI, Alfred Kammer . Kammer spune că „două treimi” din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale introduse în UE pentru a atenua criza energetică nu sunt bine direcționate. În opinia sa, guvernele europene nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, când, după invazia Rusiei în Ucraina, au fost adoptate măsuri pentru a limita impactul scumpirilor la gaz. De ce contează: costuri bugetare și risc de reacție a piețelor FMI atrage atenția că unele state europene intră în actualul episod de scumpiri cu o poziție fiscală deja fragilă, după pandemia de COVID-19 și efectele războiului din Ucraina. În acest context, instituția avertizează că există țări fără „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară pentru cheltuieli suplimentare fără a crește riscul de finanțare) și care ar trebui să compenseze eventualele măsuri prin ajustări bugetare, pentru a evita o reacție negativă a piețelor. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze.” Lecția din 2022: sprijinul generalizat poate prelungi problema Potrivit estimărilor FMI citate în material, guvernele UE au cheltuit 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după izbucnirea războiului din Ucraina. Prin comparație, măsurile anunțate până acum în UE în actualul context ar reprezenta, în medie, 0,18% din PIB. Instituția critică în special măsurile generale, precum reducerile de accize la carburanți, pe motiv că acestea stimulează consumul și pot menține cererea ridicată, ceea ce complică ajustarea într-o perioadă de prețuri mari. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli.” Exemple de măsuri în UE, inclusiv în România Pe fondul presiunilor politice de a limita efectele scumpirilor asociate conflictului din Orientul Mijlociu, sunt menționate mai multe intervenții: Germania: reducere pentru două luni a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii; Spania: 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) pentru reducerea TVA la produsele energetice; Italia: reduceri temporare ale accizelor la carburanți, decise de premierul Giorgia Meloni; România: reducerea accizei la motorină. Kammer avertizează că, odată implementate, astfel de măsuri pot deveni dificil de retras, iar dacă criza se dovedește mai persistentă decât se anticipează, costurile bugetare pot crește. În plus, în perioade de scumpiri, semnalul economic ar trebui să favorizeze trecerea la energii alternative, nu stimularea consumului de combustibili. [...]