Inflație24 mai 2026
Inflația accelerează în Europa de Est, iar băncile centrale semnalizează posibile dobânzi mai mari - BNR, cu cel mai mic spațiu de manevră pe fondul inflației de 9,5% și al recesiunii
BNR intră într-un nou episod inflaționist cu spațiu limitat de manevră , într-un context în care scumpirile reîncep să accelereze în Europa de Est, iar băncile centrale din regiune își pregătesc mesajele și instrumentele pentru o posibilă înăsprire a politicii monetare, potrivit Ziarul Financiar . În aprilie, inflația a urcat în Cehia la 2,1% (de la 1,5% în martie), în Ungaria la 2,6% (de la 2,1%), iar în Polonia la 3,4% (de la 3,2%), conform datelor Eurostat citate de publicație. Riscurile inflaționiste sunt asociate în principal cu scumpirea energiei, pe fondul războiului din Iran. De ce contează: România are inflație mare, dobândă mare și economie în recesiune Pentru România, problema este că pornește dintr-o poziție mai slabă decât vecinii: în aprilie, România avea, potrivit Eurostat, cea mai ridicată inflație din UE, de 9,5%. În același timp, dobânda de referință a BNR este 6,5% – tot cea mai mare din UE – iar economia este în recesiune, notează ZF. În acest cadru, orice nou val de scumpiri, mai ales pe energie, poate pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare și pe consum, fără ca banca centrală să aibă mult „spațiu” pentru a reacționa fără efecte economice adverse. Publicația mai arată că BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru acest an, un semnal că riscurile sunt în creștere. Cum se poziționează băncile centrale din regiune Băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au menținut dobânzile la cele mai recente ședințe de politică monetară, dar au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, mai ales din energie. Nivelurile dobânzilor de referință menționate în articol sunt: Cehia: 3,5% (mai) Polonia: 3,75% (mai) Ungaria: 6,25% (aprilie) În Cehia, guvernatorul Ales Michl a transmis că banca centrală este pregătită să accepte o creștere economică mai lentă dacă inflația riscă să scape de sub control. „Nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a indicat că banca centrală are nevoie de mai multe date pentru a evalua dacă scumpirile la petrol și energie se transformă într-o inflație persistentă. ZF notează că probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a crescut și că banca ar putea majora dobânzile dacă inflația depășește 3,5% (pragul superior al intervalului-țintă) și dacă prognozele indică o tendință de durată. Ulterior, Glapinski a nuanțat, spunând că șocul actual este mai slab decât cel de după invazia Rusiei în Ucraina și că banca nu se grăbește să crească dobânzile. Ce urmează: presiune pe dobânzi, cu costuri economice diferite pe țări Mesajul comun în regiune este că energia poate reaprinde inflația, iar reacția probabilă – dacă scumpirile persistă – rămâne politica monetară mai restrictivă (dobânzi mai mari), cu efect de frânare a creșterii economice. Diferența majoră, în lectura ZF, este punctul de plecare: Polonia și Cehia par să aibă mai multă flexibilitate, în timp ce România intră în acest episod cu inflație ridicată, dobândă deja la vârf în UE și o economie aflată în recesiune. [...]