Politică09 iun. 2026
Aleksandr Dughin admite că Rusia riscă să piardă războiul din Ucraina - semnal de erodare a narațiunii pro-Kremlin, potrivit unei analize The Atlantic
Dificultățile Kremlinului de a menține o justificare coerentă pentru război se văd tot mai des chiar în discursul ideologilor săi , iar Aleksandr Dughin – unul dintre cei mai vocali susținători ai invaziei – ajunge să descrie o Rusie a „ruinelor” și a exodului din orașe, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic. Dughin, filosof ultranaționalist asociat în presa occidentală cu rolul de „creier” al lui Vladimir Putin, a promovat timp de decenii o doctrină geopolitică numită „neo-eurasianism”, folosită pentru a argumenta expansiunea Rusiei și confruntarea cu Occidentul. Influența sa directă asupra lui Putin rămâne însă disputată, notează publicația. Un discurs care sugerează mai degrabă colaps decât „măreție” Într-un interviu acordat Kseniei Sobceak, Dughin a fost întrebat ce merită apărat și pentru ce ar trebui să lupte Rusia. Răspunsul său a surprins inclusiv publicul rus: ideologul a vorbit despre o Rusie postbelică în care populația ar părăsi marile orașe într-un exod aproape religios și s-ar întoarce la viața rurală. În această viziune, orașele ar deveni „ruine neo-antice”, iar comunitățile ar comunica printr-o rețea izolată de sate rusești, ferite de influențe externe. Pentru observatori, astfel de declarații seamănă mai degrabă cu descrierea unei societăți în declin decât cu imaginea unei puteri globale în ascensiune. Realitatea de pe teren erodează narațiunea oficială Analiza citată indică faptul că autoritățile ruse întâmpină dificultăți tot mai mari în a menține narațiunea oficială despre război, pe fondul unor evoluții care devin greu de ignorat: drone ucrainene care lovesc regulat infrastructura energetică și industrială din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și aeroporturi; pierderi umane care, potrivit textului, au ajuns la un nivel ce nu mai poate fi trecut cu vederea; adâncirea diferenței dintre realitatea trăită de populație și mesajele oficiale. În acest context, chiar și susținătorii radicali ai războiului ar avea tot mai puține argumente pentru continuarea lui. „Punct mort” și critici tot mai dure din interior Scriitorul și jurnalistul rus Mihail Zîgar afirmă că sprijinul pentru război începe să se erodeze inclusiv în cercurile influente din Rusia. „Acum unul sau doi ani mulți spuneau că, odată început războiul, Rusia trebuie să câștige cu orice preț. Astăzi, tot mai mulți afirmă că conflictul a ajuns într-un punct mort și trebuie să se încheie.” Textul mai arată că, în primăvara acestui an, ofensiva rusă din estul Ucrainei a încetinit considerabil, în timp ce pierderile armatei au continuat să crească. În paralel, experții consultați de The Atlantic susțin că aparatul propagandistic al Kremlinului traversează una dintre cele mai dificile perioade de la începutul invaziei, pe fondul lipsei unei explicații convingătoare pentru continuarea războiului. Nina Hrușciova, profesoară și specialistă în propagandă politică, este citată astfel: „Nu mai există logică. Nu mai există justificare. Războiul nu rezistă unei analize serioase.” Dughin însuși ar fi mers mai departe, sugerând într-o postare pe rețelele sociale că Rusia riscă să piardă războiul dacă elitele politice și administrative nu se schimbă. „Cu actualele elite, șansele noastre nu doar de a obține victoria, ci chiar de a menține țara unită sunt critic de mici.” Izolarea internațională, tot mai vizibilă Analiza mai indică un contrast între imaginea proiectată de Kremlin și realitatea diplomatică: dacă înainte de invazia din 2022 Forumul Economic de la Sankt Petersburg atrăgea lideri și oameni de afaceri din marile economii, în acest an printre puținii șefi de stat prezenți s-ar fi numărat lideri din Uzbekistan și Tanzania. Concluzia prezentată este că, la mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei, Kremlinul nu a reușit să ofere propriilor cetățeni o explicație convingătoare despre scopul războiului, iar până și cei mai înfocați susținători ai conflictului par să rămână fără răspunsuri. [...]