România obține producții agricole record la grâu, orz și rapiță - precipitațiile din ultimele 10 luni și schimbarea structurii culturilor au susținut volumele, în ciuda secetei din Europa

România intră în 2026 cu volume agricole record, iar asta schimbă direct balanța exporturilor și poziția Portului Constanța în regiune , în condițiile în care o parte importantă a Europei a fost lovită de secetă, potrivit Adevărul . Cezar Gheorghe , expert în agricultură la AGRIColumn, pune rezultatul pe seama precipitațiilor acumulate aproape zece luni, a adaptării fermierilor după anii secetoși 2020–2025 și a schimbării structurii culturilor spre cele de toamnă. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță.” În analiza expertului, „povestea” începe din septembrie 2025, când precipitațiile au venit constant și în cantități ridicate, continuând iarna (inclusiv sub formă de zăpadă) și în primăvară, până în jurul datei de 10 iulie 2026. Seceta și temperaturile ridicate s-au instalat mai puternic abia după această perioadă, ceea ce a permis stocarea apei în sol și a protejat culturile în fazele critice. Ce a împins producțiile în sus: apă în sol și schimbări de strategie la fermieri Pe lângă factorul meteo, Gheorghe indică două adaptări operaționale cu efect direct în producție și costuri: însămânțări de toamnă împinse mai târziu , pentru a prinde precipitațiile din octombrie–noiembrie; expertul spune că au existat și economii prin reducerea utilizării insecticidelor la rapiță și a tratamentelor pentru dăunători la grâu; mai multă suprafață pentru grâu, orz și rapiță , în detrimentul porumbului și soiei de primăvară. Evoluția nu a fost uniformă: vestul țării (Arad, Timiș, Bihor) a resimțit mai puternic seceta și căldura, însă, „în plan general”, restul țării a beneficiat de acumularea de precipitații pe parcursul a circa 10 luni. Cifrele sezonului: record la rapiță și creșteri la culturile de toamnă Datele prezentate de expert indică următoarele volume (comparativ cu sezonul precedent): grâu: 13,4 milioane tone (de la 13 milioane tone); rapiță: 3,52 milioane tone (de la 2,8 milioane tone); orz: 3,4 milioane tone (de la 3 milioane tone). În paralel, porumbul a pierdut masiv la suprafață , de la o medie de 2,65 milioane hectare (2017–2022) la 1,6 milioane hectare în acest sezon. Expertul spune că reducerea a dus la o concentrare a porumbului în fermele cu acces la irigații, ceea ce ar susține performanța culturii: estimarea indicată este de 7,8–8 milioane tone , cu recoltarea dependentă de epoca de semănat și de hibrizii folosiți. La floarea-soarelui, suprafața a crescut ușor la 1,17 milioane hectare (de la 1,1 milioane hectare), iar estimările pentru producție sunt de 2,6–2,7 milioane tone , cu recoltarea „în câteva zile”, conform expertului. De ce contează economic: exporturi mari, dar și costuri care „taie” din câștig Gheorghe afirmă că, în context european, România ar fi singura țară care a crescut volumele , în timp ce alte state au redus producțiile pe fondul secetei. Dă exemplul Franței, unde proiecția la porumb ar fi coborât de la 13 milioane tone la 7 milioane tone, pe fondul secetei și al reducerii suprafeței. Pe partea de prețuri, expertul spune că există creșteri, însă și costurile au urcat, inclusiv pe fondul „ crizei din Hormuz ”, cu impact asupra îngrășămintelor și combustibilului. În plus, menționează efecte din bazinul Mării Negre, unde exporturile Ucrainei și Rusiei ar fi afectate de atacuri asupra terminalelor și navelor comerciale. În acest context: la rapiță , expertul indică o diferență pozitivă de 50–60 euro/tonă (aprox. 250–300 lei/tonă) pe fondul legăturii cu biocombustibilii și cotațiile petrolului; la grâu , menționează un avantaj de 50–60 dolari/tonă (aprox. 225–270 lei/tonă) față de marfa ucraineană sau rusească. Totuși, avantajele nu se văd integral la fermieri, deoarece costurile logistice au crescut: combustibilul și „penuria” creată prin dirijarea trenurilor și autocamioanelor către fluxurile ucrainene ar reduce marjele la „prima verigă” a lanțului. Exporturile: România își consolidează rolul, dar rămâne problema valorii adăugate Expertul afirmă că România a încheiat al doilea an consecutiv pe primul loc în UE27 la exporturi pentru mai multe categorii (grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui și cumulat grâu–orz–porumb), ceea ce ar consolida poziția țării și a Portului Constanța, în condițiile unui consum intern limitat și ale unor volume mari. În același timp, el avertizează asupra unei limite structurale: România nu ar reține suficientă valoare adăugată din oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Ca indicator al ritmului de început de sezon, Gheorghe spune că, de la 1 iulie, România ar fi exportat deja 2,35 milioane tone grâu , 1,6 milioane tone orz și 0,8 milioane tone rapiță . [...]