Apple acceptă ca Intel să producă în SUA o parte din cipurile pentru iPhone și Mac - concesia a fost legată de obținerea unei scutiri de tarife la importul de semiconductori

Apple a acceptat ca Intel să producă o parte din cipurile pentru iPhone și Mac, în schimbul unei scutiri de tarife la importul de semiconductori , potrivit IT Home , care citează un articol The Wall Street Journal publicat pe 10 iulie. Miza este una de cost și lanț de aprovizionare: administrația americană pregătea în 2025 tarife de până la 100% pentru semiconductori importați, cu potențial impact direct asupra prețului de producție al unor produse-cheie Apple. În material se arată că Apple a obținut scutirea după ce CEO-ul Tim Cook a mers la Washington pentru discuții, iar în negocieri președintele Donald Trump și secretarul Comerțului, Howard Lutnick , au cerut explicit ca Apple să folosească fabricile Intel din SUA pentru producția (în regim de „foundry”, adică servicii de fabricație pentru terți) a unor cipuri. Surse citate ca fiind „la curent cu discuțiile” spun că Apple a acceptat ca Intel să fabrice cipuri pentru anumite modele de MacBook și iPhone, legătura dintre această colaborare și negocierile tarifare nefiind relatată public până acum. De ce contează: tarifele devin instrument de politică industrială Planul de tarife de până la 100% pe semiconductori importați ar fi putut crește semnificativ costurile Apple pentru iPhone și Mac, iar acordul descris de publicație sugerează că scutirile pot fi condiționate de angajamente de producție și investiții în SUA. În paralel, Apple ar fi promis investiții suplimentare de „câteva sute de miliarde de dolari” în SUA, ca parte a înțelegerii care a dus la exceptarea de la tarife. Pentru Intel, intrarea Apple în portofoliul de clienți de fabricație ar avea o valoare strategică: compania încearcă de mai mulți ani să-și dezvolte afacerea de producție pentru terți, iar un client de talia Apple poate ajuta la credibilitate și la încărcarea capacităților de producție din SUA. Implicații pentru Intel: sprijin guvernamental și presiune pe execuție IT Home notează că, după facilitarea colaborării Apple–Intel, administrația Trump ar fi transformat în august 2025 o alocare federală de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) într-o participație de 10% la Intel, devenind astfel cel mai mare acționar al companiei. Ulterior, Intel ar fi atras investiții sau proiecte de cooperare cu Nvidia, SoftBank și alte companii. Contextul financiar rămâne însă complicat: divizia de foundry a Intel ar fi acumulat pierderi operaționale de 10,4 miliarde de dolari (aprox. 48 miliarde lei) în ultimele trimestre, iar o parte dintre clienții externi ar fi avut rezerve privind capacitatea companiei de a produce stabil la scară mare. Un expert de la Cato Institute, citat în articol, avertizează că implicarea profundă a guvernului poate amplifica riscurile dacă Intel nu își îmbunătățește performanța. Ce urmează: consolidarea producției în SUA și testul „advanced packaging” Pe fondul presiunii Washingtonului de a readuce etape avansate ale producției de cipuri în SUA, Intel mizează inclusiv pe „advanced packaging” (împachetare avansată, tehnologie care combină mai multe module de cip într-un produs final), folosită pe scară largă în calcul de înaltă performanță și inteligență artificială. CFO-ul Intel, David Zinsner, a spus anterior că această linie ar putea aduce venituri de ordinul „câtorva miliarde de dolari”. În același timp, compania încearcă să-și stabilizeze operațiunile: după numirea lui Chen Liwu ca CEO (martie 2025), Intel ar fi redus cheltuieli, ar fi optimizat portofoliul și ar fi accelerat focusul pe foundry pentru clienți externi. Rămâne de văzut cât de repede poate transforma aceste schimbări în producție competitivă și în încredere din partea clienților — elementul decisiv pentru ca acorduri precum cel cu Apple să se traducă în rezultate financiare sustenabile. [...]