OpenAI își fixează trei obiective pentru „faza a treia”: cercetător AI automatizat, accelerarea economiei și „AGI personal” pentru toată lumea - ținta internă: până în martie 2028 o parte semnificativă din cercetare să fie făcută de AI alături de cercetători

OpenAI își fixează ca țintă ca până în martie 2028 o parte semnificativă din cercetarea sa să fie făcută de sisteme AI , într-un pariu operațional care ar putea accelera ritmul dezvoltării și, implicit, presiunea pentru standarde de siguranță și coordonare publică, potrivit OpenAI . Miza, în versiunea companiei, nu este doar „cât de capabile” devin modelele, ci cum ajunge AI să fie „abundentă, accesibilă, sigură, utilă și suficient de ușor de folosit” încât să poată fi adoptată pe scară largă de persoane și organizații. OpenAI susține că economia începe deja să se reorganizeze în jurul AI, iar întrebarea centrală devine distribuția beneficiilor și a puterii pe care o aduce această tehnologie. 2028: „cercetătorul AI” ca accelerator intern În centrul planului se află construirea unui „ cercetător AI automatizat ” – un sistem care să accelereze și să automatizeze tot mai mult procesul de cercetare, dar care să rămână „dirijabil, responsabil și conectat la oameni”. OpenAI afirmă că, „în tandem” cu cercetătorii umani, astfel de sisteme ar putea ajuta la testarea ideilor, găsirea erorilor, explorarea alternativelor și iterarea rapidă. Compania leagă explicit această direcție de problema „aliniamentului” (adică menținerea comportamentului AI în acord cu intenția umană), pe care o descrie drept o provocare de cercetare dificilă. În logica prezentată, AI care ajută la cercetare ar deveni un factor determinant al vitezei progresului „în următorii câțiva ani”. Unghiul economic: „accelerarea economiei”, dar cu distribuție largă a câștigurilor OpenAI își formulează al doilea obiectiv ca „accelerarea economiei” prin accelerarea progresului științific, a productivității și a creșterii economice, cu condiția ca „câștigurile să fie împărțite pe scară largă”. În același cadru, compania spune că „toată lumea” ar trebui să aibă o șansă la o parte „semnificativă” din prosperitatea creată de AI. Textul nu oferă mecanisme concrete de redistribuire sau instrumente economice specifice, dar insistă pe ideea că tehnologiile transformative pot concentra puterea sau o pot lărgi – iar rezultatul nu este automat. Implicații de guvernanță: coordonare internațională și posibilitatea de a încetini dezvoltarea Pe măsură ce dezvoltarea AI de vârf continuă, OpenAI anticipează că va crește importanța coordonării naționale și globale. Compania reia ideea unei organizații internaționale care să coordoneze eforturile de AI pentru reducerea riscurilor catastrofale și menționează explicit un obiectiv: să facă posibilă acțiunea coordonată, „inclusiv încetinirea dezvoltării de frontieră când este nevoie”, astfel încât reziliența societală, siguranța și aliniamentul să țină pasul. În același timp, OpenAI susține că progresul tehnic mai rapid crește, nu reduce, nevoia de judecată umană și coordonare publică, iar viitorul ar trebui „modelat de oameni, instituții și societăți”, nu doar de companiile care construiesc cele mai capabile sisteme. „Faza a treia” la OpenAI: de la capabilitate la acces și utilizare OpenAI își descrie evoluția în trei etape: cercetare spre AGI (inteligență artificială generală), apoi tranziția la companie de produs, iar acum „faza a treia”, în care accentul se mută pe transformarea capabilităților de vârf în instrumente pe care oamenii le pot folosi efectiv „pentru a prospera”. Al treilea obiectiv enunțat este „să ofere fiecărei persoane de pe Pământ un AGI personal”, ca formă de democratizare a accesului. În argumentația companiei, distribuția largă a puterii ar face societățile mai reziliente, iar un „viitor bun” al AI nu poate fi unul în care un număr mic de instituții controlează majoritatea capabilității și a beneficiilor. Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acestor ținte – în special a „cercetătorului AI automatizat” și a condițiilor de „siguranță, confidențialitate, accesibilitate, ecosisteme deschise și supraveghere publică” pe care OpenAI le enumeră ca necesare pentru o adopție largă. Textul nu include un calendar detaliat dincolo de reperul „martie 2028”. [...]