Știri
Știri din categoria Societate
USR cere lămuriri oficiale despre evacuarea forțată din Dumbrava, pe fondul unei anchete penale în desfășurare, într-un demers care pune presiune pe instituțiile cu atribuții în protecția persoanelor vulnerabile și pe coordonarea intervențiilor statului, potrivit G4Media.
Formațiunea susține că ancheta penală trebuie să stabilească „rapid toate responsabilitățile și circumstanțele” care au dus la situația din Dumbrava (județul Bihor), dar reclamă și o problemă separată de componenta penală: felul în care instituțiile au acționat „înainte, în timpul și după evacuarea forțată” ar ridica întrebări privind respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile și coordonarea autorităților.
Parlamentarii USR au solicitat informații oficiale de la mai multe instituții, între care:
USR spune că vrea răspunsuri „clare” la trei întrebări considerate esențiale:
În comunicatul citat, USR afirmă că drepturile fundamentale nu pot fi „suspendate” nici în situații de criză și nici în intervenții motivate de suspiciuni de încălcare a legii, iar răspunsurile autorităților ar urma să stea la baza unor inițiative legislative și administrative pentru a preveni repetarea unor situații similare.
„Statul are obligația de a interveni ferm împotriva abuzurilor, dar și responsabilitatea de a se asigura că măsurile luate nu produc noi suferințe celor pe care ar trebui să îi protejeze”, transmite USR.
În acest moment, potrivit informațiilor din articol, nu sunt prezentate răspunsuri ale instituțiilor vizate și nici un calendar al clarificărilor; rămâne de văzut ce concluzii va produce ancheta penală și ce explicații vor furniza autoritățile solicitate.
Recomandate
USR cere explicații oficiale despre evacuarea forțată a beneficiarilor din Dumbrava, invocând riscuri privind respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile , potrivit News . Formațiunea susține că, dincolo de ancheta penală aflată în desfășurare, modul în care instituțiile statului au acționat înainte, în timpul și după evacuare ridică „întrebări serioase” despre coordonarea intervenției și protecția drepturilor. USR afirmă că ancheta penală trebuie să stabilească rapid responsabilitățile și circumstanțele care au dus la situația din Dumbrava (județul Bihor), dar cere și clarificări administrative privind deciziile luate de autorități în teren și efectele asupra beneficiarilor. Ce instituții au fost solicitate să răspundă Parlamentarii USR au cerut informații oficiale de la mai multe autorități și instituții, între care: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Avocatul Poporului, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), DIICOT, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății și Poliția Română. Întrebările-cheie: consimțământ, criterii, localizarea beneficiarilor USR solicită răspunsuri la trei puncte pe care le consideră esențiale: dacă beneficiarii și-au exprimat „în mod liber și informat” consimțământul pentru transferul către alte centre; cine a dispus transferurile și în baza căror criterii au fost realizate; unde se află în prezent beneficiarii evacuați și ce soluții există pentru persoanele care doresc să revină în Dumbrava. Formațiunea susține că drepturile fundamentale nu pot fi „suspendate” nici în situații de criză și nici în intervenții motivate de suspiciuni de încălcare a legii, iar protecția persoanelor vulnerabile presupune atât combaterea abuzurilor, cât și garantarea demnității, libertății de alegere și continuității serviciilor. „Răspunsurile pe care autorităţile le vor furniza vor fundamenta iniţiativele legislative şi administrative pe care USR le va propune pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii. Statul are obligaţia de a interveni ferm împotriva abuzurilor, dar şi responsabilitatea de a se asigura că măsurile luate nu produc noi suferinţe celor pe care ar trebui să îi protejeze.” În funcție de răspunsurile primite, USR spune că intenționează să propună inițiative legislative și administrative pentru a evita repetarea unor situații similare. [...]
Risc de blocaj în spitale dacă veniturile medicilor scad , avertizează fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete , pe fondul discuțiilor despre salarizare și plata gărzilor, potrivit Mediafax . Rogobete a spus duminică seară, la B1, că diminuarea veniturilor în sistemul medical „creează o stare de pericol” și poate împinge personalul medical să plece în străinătate, în condițiile în care există oferte mai atractive în Europa de Vest. El a dat ca exemplu o posibilă pierdere de „4.000 de lei pe lună” pentru un medic, pe care o consideră anormală. Miza: păstrarea personalului medical și funcționarea spitalelor În intervenția sa, Rogobete a legat riscul unui nou val de plecări de mai multe probleme pe care le enumeră în sistem: legea salarizării, veniturile, „neplata gărzilor” (orele suplimentare din turele de noapte și weekend), „neangajările în spital” și dificultăți structurale mai vechi. „Noi, dacă ne mai jucăm mult cu focul, cu doctorii și cu legea salarizării și cu veniturile lor și cu neplata gărzilor și cu neangajările în spital (...) vom avea al doilea cel mai mare exod al medicilor și revenim la perioada 2014-2015.” El a mai susținut că tensiunile din iulie au dus la declanșarea unei greve generale în sănătate , pe care o descrie ca semnal al unei nemulțumiri profunde, nu ca o revendicare minoră. Contextul invocat: precedentul 2014–2015 și presiunea ofertelor externe Fostul ministru a comparat situația actuală cu perioada 2014–2015, când, potrivit afirmațiilor sale, au existat plecări masive către spitale din străinătate. În argumentația lui, diferențele de venit și condiții de muncă din Vest pot accelera migrația medicilor dacă în România apar tăieri sau întârzieri la plată. Articolul nu oferă date oficiale despre numărul de medici care ar putea pleca sau despre o decizie concretă de reducere a veniturilor; avertismentul este formulat ca risc, în funcție de evoluția politicilor de salarizare și de gestionarea gărzilor și a angajărilor. [...]
Institutul de Lingvistică atrage atenția că forma corectă este „croasant”, nu „croissant” , pe fondul disputei online despre merdenele și patiserii, potrivit Adevărul . Instituția spune că, într-un „duel al patiseriilor”, miza nu ar trebui să devină ortografia și recomandă consultarea dicționarului atunci când apar îndoieli. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti ” a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că, în limba română, produsul de patiserie se scrie „croasant”, iar pluralul este „croasante”, conform DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române). Lingviștii au insistat că împrumutul a fost adaptat și „a primit cetățenie română”, chiar dacă rețeta și referințele culturale rămân franțuzești. „În limba română, produsul cu pricina este croasant, nu croissant. Iar dacă foamea e mare, pluralul este croasante. Așa spune DOOM.” „Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română.” Contextul: de la „unt vs. margarină” la reacții în lanț Intervenția lingviștilor vine după un val de reacții pornit de la ironiile lui Edmond Niculușcă , cofondator al proiectului La Mița Biciclista, la adresa merdenelelor de la patiseria din Piața Amzei și a celor care aleg acest produs. Discuția a escaladat după comparații între merdeneaua cu margarină și produse realizate cu unt, percepute de mulți internauți drept jignitoare. În urma reacțiilor, pe Facebook a fost creat un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, cu îndemnuri ca bucureștenii să cumpere o merdenea „de la Nea Mihai” și să o mănânce în fața clădirii cunoscute. Ulterior, reprezentanții La Mița Biciclista și-au cerut scuze public, admițând că modul de transmitere al mesajului dintr-un videoclip a fost greșit. Ce rămâne după „scandal”: o regulă de limbă, nu o tabără Institutul precizează că nu se pronunță în disputa „unt versus margarină” și nici nu „numără caloriile”, ci „literele”. Mesajul central: indiferent de preferințele culinare sau de tabăra aleasă în polemică, forma recomandată în română este „croasant”, iar pentru nelămuriri soluția este consultarea dicționarului. [...]
Un conflict de imagine declanșat online a readus în prim-plan o afacere locală veche din București , după ce un videoclip cu Nicușor Dan mâncând o merdenea la patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei a redevenit viral pe fondul scandalului recent, potrivit Adevărul . Episodul arată cât de repede se poate transforma o critică publică într-o mobilizare de susținere care influențează direct percepția asupra unui business. Patiseria din Piața Amzei funcționează din 1985 și este descrisă ca un loc cunoscut de mai multe generații de bucureșteni. În imaginile devenite virale, Nicușor Dan, pe atunci candidat la alegerile prezidențiale din 2025, este întrebat dacă merdeneaua e bună și răspunde nonverbal, dând din cap afirmativ, în timp ce continuă să mănânce. Cum a pornit controversa și de ce contează pentru un business local Scandalul a început după ce Edmond Niculușcă, administrator și cofondator al localului La Mița Biciclista , a publicat un videoclip cu comentarii critice la adresa merdenelelor de la Nea Mihai și a clienților care cumpără de acolo. Postarea a generat „sute de reacții”, multe critice la adresa lui Niculușcă, iar o parte dintre comentarii au apărat patiseria ca element de „tradiție culinară” a Bucureștiului. Ulterior, Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că materialul „a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei” și că își asumă greșeala, cerându-i iertare lui Nea Mihai. Reacții publice: de la vedete la politicieni și branduri În spațiul public au apărut reacții din mai multe zone: Actorul Mihai Bendeac a postat o secvență dintr-un sketch mai vechi, legat de o patiserie, pe care a conectat-o ironic la subiect. Loredana Groza a scris că mănâncă merdenele la Nea Mihai „din 86” și a descris patiseria ca un reper care „a hrănit generații”. Dan Teodorescu (Taxi) i-a transmis lui Edmond Niculușcă un mesaj ironic, amestecând referințe în franceză cu subiectul merdenelei. Ciprian Ciucu a comentat că nu își imaginează Bucureștiul fără merdenele, dar că „e loc și pentru croissant”. Deputata PNL Alina Gorghiu a spus că a stat la coadă și a apreciat produsul, adăugând o observație despre „o oră la sală” după. AQUA Carpatica a intervenit cu un mesaj cu tentă ironică, făcând trimitere la disputa „merdenea vs. croissant”. Mesajul lui Nea Mihai: accent pe comunitate, nu pe conflict După valul de susținere, Nea Mihai a transmis un mesaj de mulțumire celor care i-au scris și l-au încurajat, insistând că pentru ei Piața Amzei înseamnă „familie, muncă, oameni și o comunitate” și că nu își doresc „războaie, rivalități sau polemici”, ci respect reciproc. În paralel, articolul trimite și la un material separat despre contextul disputei din Piața Amzei, respectiv patiseria din Piața Amzei , precum și la mesajul lui Nea Mihai după scandal . [...]
Un val de solidaritate online a transformat Patiseria Amzei într-un punct de presiune operațională , cu timpi de așteptare de peste o oră și cozi formate încă de dimineață, potrivit Antena 3 . Episodul vine după „scandalul merdenelelor” din ultimele zile, care a amplificat vizibilitatea patiseriei în mediul online. Patiseria a devenit, pentru o parte dintre clienți, un simbol al „micilor afaceri de familie”, iar unii dintre cei prezenți au spus că au venit explicit ca reacție la valul de comentarii apărute pe rețelele sociale. În paralel, proprietarul, cunoscut ca „Nea Mihai”, a transmis primul mesaj de la începutul controverselor, afirmând că nu își dorește „războaie, rivalități sau polemici”. Cozi de peste o oră și cumpărături „de susținere” Antena 3 relatează că unii clienți au așteptat aproape o oră pentru a cumpăra produse, iar alții au indicat timpi de așteptare de aproximativ o jumătate de oră. Într-un caz, un cuplu a spus că a stat circa o oră și jumătate la coadă pentru două merdenele. Printre cei prezenți s-a aflat și influencerul Backpack Your Life, care a cumpărat 15 merdenele, explicând că le duce cadou la o petrecere. Un copil venit cu mama lui a spus că a văzut clipurile de pe TikTok și a vrut să își formeze singur o părere, considerând „urât” ce s-a spus despre patiserie în materialul care a declanșat scandalul. Reacții publice: scuze și intervenții în spațiul public În același context, reprezentantul restaurantului care a generat polemica pe rețelele sociale și-a cerut scuze, spunând că nu se aștepta ca videoclipul să aibă o asemenea turnură. Patiseria a câștigat rapid tracțiune în online, iar, potrivit aceleiași surse, numărul urmăritorilor s-a dublat. Mesajul Loredanei Groza și ecoul politic Cântăreața Loredana Groza a publicat pe Instagram un mesaj de susținere pentru „Nea Mihai”, evocând relația ei de lungă durată cu locul și apreciind rezistența afacerii în timp. Artista i-a transmis și un mesaj direct patronului, spunând că abia așteaptă să treacă din nou prin Amzei „la o merdenea”. În discuție a intervenit și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a apreciat scuzele lui Edmond Niculușcă, administratorul și co-fondatorul localului La Mița Biciclista , comentând că „nu îmi imaginez Bucureștiul fără merdenele, dar e loc și pentru croissant”. Pentru Patiseria Amzei, efectul imediat al controversei pare să fie o creștere bruscă a cererii, care se vede direct în timpii de așteptare și în aglomerația de la punctul de vânzare, pe fondul unei popularități accelerate în mediul online. [...]
După 6 ani și jumătate de documentare în 13 țări, doi jurnaliști spun că diaspora pleacă din motive concrete de funcționare a statului, nu din „statistici” sau vot. Într-un interviu acordat HotNews , Elena Stancu și Cosmin Bumbuț descriu, pe baza întâlnirilor directe cu comunități românești din Europa, un tablou în care deciziile de plecare sunt legate de corupție, abuz și blocaje sociale, iar instituțiile românești apar absente din efortul de a înțelege fenomenul. Cei doi au urmărit viața românilor din Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Elveția, stând „între câteva zile și 6 luni” lângă familii și comunități. Ei spun că, la un moment dat, au fost contactați de „o agenție care lucra pentru Guvernul Marii Britanii ” pentru a explica „cum trăiesc românii din Anglia”, în timp ce „Guvernul României nu ne-a căutat niciodată”. Ce motive invocă românii pentru plecare, din exemplele culese Interviul pune accent pe motive recurente, ilustrate prin cazuri punctuale: medici care le-au spus că au plecat pentru că nu au vrut „să dea șpagă la angajare”; îngrijitoare („badante”) românce în Italia care preferă viața de acolo „decât să fie bătute acasă, în România”; un român care a încercat să se înscrie în PNL Constanța, a fost luat în derâdere („Ia uite, un rom liberal”), a plecat și a ajuns ulterior consilier local în Newcastle (Marea Britanie). De ce contează: ruptura diaspora–țară și lipsa unei înțelegeri instituționale Interviul este plasat în contextul unei societăți „scindate” între diaspora și țară, dar și în interiorul României. Din relatarea celor doi, miza nu este doar una de percepție publică, ci de capacitate administrativă: dacă statul nu colectează și nu folosește sistematic astfel de informații, rămâne fără feedback real despre cauzele plecării și despre ce ar trebui schimbat pentru a reduce migrația. Materialul se bazează pe „întâlniri cu oameni și în povești de destine”, nu pe statistici, iar concluziile prezentate rămân în această cheie narativă: exemplele indică probleme structurale (corupție la angajare, violență domestică, excludere socială), dar interviul nu oferă date agregate care să cuantifice amploarea fiecărui motiv. [...]
