Știri
Știri din categoria Societate
Viitura de pe pârâul Jepi a impus intervenții cu utilaje și echipe mixte în Bușteni, în condițiile în care autoritățile încearcă să limiteze efectele operaționale ale ploilor abundente asupra infrastructurii locale și a gospodăriilor, potrivit Agerpres.
Intervenția vizează decolmatarea pârâului Jepi, după ce o viitură puternică s-a format în urma ploii abundente din cursul după-amiezii de duminică. Miza imediată este restabilirea scurgerii apei și reducerea riscului de noi acumulări sau revărsări în zonele afectate.
Primăria Bușteni a transmis, într-o postare pe Facebook, că acțiunile de decolmatare continuă, iar în zona pârâului Jepi lucrează:
În același timp, pompierii continuă acțiunile de evacuare a apei acumulate în gospodăriile din Bușteni, pe fondul aceluiași episod de vreme severă. Agerpres nu oferă, în această știre, o estimare a pagubelor sau un termen pentru finalizarea intervențiilor.
Recomandate
ANAR spune că folosirea apei din fântâna proprie rămâne gratuită și fără risc penal , iar zvonurile despre „taxe” sau „închisoare” sunt false, potrivit Mediafax . Precizarea vine în contextul unui proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a generat interpretări eronate în spațiul public. Administrația Națională „Apele Române ” arată că cetățenii pot folosi în continuare apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei – băut, udat, adăpatul animalelor – „fără să aibă nevoie de obținerea unui aviz de gospodărire a apelor”, în condițiile prevăzute de Legea apelor . Pragul tehnic invocat de ANAR: 0,2 litri pe secundă Autoritatea precizează că utilizarea este permisă „la liber” dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă, echivalentul a aproximativ: 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră, până la 17,28 metri cubi pe zi (în funcționare continuă). ANAR susține că acest nivel este „considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării”. Ce vizează, de fapt, proiectul de lege Potrivit ANAR, proiectul de lege aflat în dezbatere publică „nu introduce taxe pentru apa utilizată în gospodării și nu transformă folosirea apei din fântâni într-o infracțiune”. Instituția mai afirmă că persoanele fizice care folosesc apa pentru uz casnic nu au de plătit „taxe, tarife, contribuții sau penalități” și nu riscă închisoarea pentru folosirea apei din fântâna proprie. În schimb, proiectul propus de Ministerul Mediului, care transpune o directivă europeană, ar viza „exclusiv faptele grave împotriva mediului” și captările ilegale de apă realizate în scopuri comerciale, cu efecte semnificative asupra resurselor de apă, inclusiv prin deteriorarea calitativă și cantitativă a acestora. [...]
Numărul sesizărilor de incidente anti-ucraineană raportate în Polonia crește și ar putea atinge circa 360 în 2026 , pe fondul tensiunilor politice și al ostilității amplificate online, potrivit Kyiv Post , care citează date și evaluări preluate de presa poloneză. Ucrainenii au depus 267 de sesizări în 2024 și 275 în 2025, iar dacă ritmul actual se menține, totalul ar putea ajunge la aproximativ 360 până la finalul acestui an, potrivit cotidianului polonez Rzeczpospolita . Poliția a precizat că aceste cifre reflectă plângeri depuse de presupuse victime, nu infracțiuni confirmate după anchetă. Un caz care a atras atenția la nivel național a avut loc în Bielsko-Biała, în sudul Poloniei, unde un bărbat de 54 de ani a insultat două fete ucrainene de 11 ani într-un autobuz. Acesta a fost reținut, acuzat că le-a insultat public din cauza naționalității și concediat din postul de șofer. Ostilitatea online și tensiunile politice, factori de amplificare Creșterea incidentelor vine într-un moment în care relațiile polono-ucrainene s-au deteriorat, inclusiv pe fondul unei dispute legate de decizia Kievului de a denumi o unitate militară de elită după o mișcare de rezistență ucraineană din Al Doilea Război Mondial, asociată cu uciderea a aproximativ 100.000 de civili polonezi. Potrivit materialului, disputa a escaladat politic, iar președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodîmîr Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. În paralel, conținutul anti-ucrainean s-a răspândit pe internet, iar cercetători citați de Rzeczpospolita au identificat 94.000 de postări anti-ucrainene între aprilie și iulie 2025, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din Polonia. Aceste postări ar fi generat peste 32 de milioane de afișări. De ce contează: riscuri pentru coeziunea socială și pentru relația bilaterală Uniunea Ucrainenilor din Polonia afirmă că ostilitatea tinde să crească în jurul alegerilor, disputelor politice și aniversărilor istorice sensibile și leagă fenomenul de campanii de dezinformare rusești care urmăresc să divizeze Polonia și Ucraina. Sociologul Jacek Kucharczyk susține că numărul real al incidentelor este probabil mai mare decât cel din statistici, deoarece unele victime se tem să contacteze poliția. [...]
Declarațiile lui Radu Banciu reaprind disputa despre identitate și cetățenie în sport , într-un moment în care tema a generat deja reacții oficiale și condamnări publice, potrivit Adevărul . În emisiunea „iAM Banciu”, difuzată de iAMsport, jurnalistul a susținut că jucătorii de culoare din naționala Franței, de origine africană, „nu pot fi considerați francezi”, chiar dacă s-au născut în Franța și au cetățenie franceză. Contextul este semifinala Franța – Spania de la Cupa Mondială și un scandal declanșat de fostul premier al Spaniei, Mariano Rajoy , care a afirmat că selecționata lui Didier Deschamps are „un nivel foarte ridicat, dar fără francezi”. Mesajul a fost catalogat de oficiali francezi și spanioli drept rasist și xenofob (într-un material anterior al Adevărul ). Ce a spus Banciu și de ce contează În emisiunea sa, Banciu a afirmat că, deși regulamentul permite acestor jucători să reprezinte Franța, ei nu ar putea fi considerați francezi din cauza originii părinților. „Ai voie să pui 11 negri într-o echipă, e legitim. Dar pe de altă parte, ei nu sunt francezi și nu vor fi niciodată. (...) Nu poate să fie taică-tu camerunez și maică-ta algeriancă și tu să te pretinzi francez. Nu vei fi niciodată.” El a continuat susținând că este „mai francez” decât o parte dintre jucătorii naționalei Franței, invocând argumente legate de limbă și cultură. „Eu, de exemplu, sunt mai francez decât foarte mulți negri din naționala Franței. Ăia nu știu să scrie în limba franceză, nu știu să vorbească în limba franceză, nu știu cultura franceză, geografia și istoria Franței. Ei nu sunt francezi, dar au voie să joace pentru naționala Franței.” În același context, el a dat exemplul lui Dayot Upamecano, despre care publicația notează că s-a născut în 1998 la Évreux, în Franța, și are părinți originari din Guineea-Bissau. Un subiect deja escaladat la nivel diplomatic Tema identității jucătorilor francezi a fost alimentată recent și de reacțiile stârnite de senatoarea paraguayană Celeste Amarilla, care l-a insultat pe Kylian Mbappé după victoria Franței cu Paraguay, numindu-l „camerunez din epoca colonială” și „idiot” care „nici măcar nu a învățat să scrie” (relatat anterior de Adevărul ). Potrivit articolului, afirmațiile senatoarei au fost condamnate oficial de Guvernul Paraguayului, printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe , care a transmis că declarațiile sunt „contrare valorilor și principiilor” promovate de țară și că „derivă exclusiv din exercitarea responsabilității sale individuale”. Mbappé a reacționat public, iar președinția Franței a transmis că președintele Republicii îl susține pe jucător și echipa națională în fața atacurilor rasiste, menționând și condamnarea oficială venită din Paraguay. [...]
Declinul demografic de până la 100.000 de persoane pe an pune presiune directă pe piața muncii și pe sustenabilitatea finanțelor publice , iar specialiștii spun că, pe termen mediu, România poate spera cel mult la o stabilizare a „sporului natural” negativ, potrivit HotNews . Demograful Vasile Ghețău a declarat, la un eveniment de specialitate organizat la București pe 10 iulie 2026, că nu vede soluții pentru oprirea declinului, în condițiile în care scăderea naturală anuală este estimată la 80.000–100.000 de locuitori. El a indicat drept cauze un număr de decese „aproape un sfert de milion”, relativ stabil în timp, și un număr de născuți „în jur de 150.000”, „fără semne de redresare”, conform relatării Agerpres preluate de publicație. Ce înseamnă „stabilizare” în scenariul INS Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, „nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ” — adică reducerea ritmului de scădere, nu revenirea la creștere naturală. Ce soluții invocă alți specialiști: migrație, date mai bune, reforme Profesorul Dumitru Sandu a susținut că nu există o „soluție-miracol”, dar a amintit exemple de țări europene care au revenit din declin demografic (Portugalia, Spania, Irlanda). În opinia sa, direcțiile de acțiune ar include: folosirea fondurilor europene pentru a sprijini întoarcerea în țară, inclusiv prin locuri de muncă; statistică mai detaliată despre cei care se întorc; o „reformă profundă” în justiție, argumentând că teama legată de viitorul copiilor descurajează revenirea. Integrarea imigranților, o vulnerabilitate operațională Sociologul Gelu Duminică a atras atenția că România are dificultăți de integrare chiar și în raport cu minoritățile istorice, ceea ce complică perspectiva de a reține și integra imigranți. El a dat ca exemplu lipsa unui sistem consistent pentru predarea limbii române ca a doua limbă pentru copiii care intră în grădinițe și școli fără competențe lingvistice echivalente cu ale vorbitorilor nativi. Duminică a mai spus că un raport din 2009 privind riscurile demografice și sociale anticipa evoluții care s-au confirmat, însă măsurile recomandate atunci „se lasă încă așteptate”, subliniind că politicile demografice au nevoie de timp pentru a produce rezultate. [...]
AGVPS amenință cu o sesizare la CNCD , după ce i-a cerut ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu , să își retragă declarațiile despre gestionarii fondurilor cinegetice, pe motiv că ar afecta imaginea acestei categorii, potrivit Agronet . Reacția vine în contextul în care Buzoianu a vorbit despre intenția de a modifica Legea vânătorii, susținând că actualul cadru ar favoriza menținerea acelorași administratori ai fondurilor cinegetice și nu ar stimula o competiție reală. Ministrul a făcut referire și la un caz din 2024, de pe fondul cinegetic Mărăști (județul Vrancea). Miza: conflict cu potențial de reglementare și litigiu instituțional Președintele executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), Mugurel Drăgănescu , cere scuze publice și susține că exemplul invocat ar fi un caz izolat, care nu poate fi folosit pentru a caracteriza „întreaga categorie” a gestionarilor fondurilor cinegetice. În același timp, el afirmă că asociațiile de vânătoare au investit „sume importante” în administrarea durabilă a faunei și că nu ar trebui asociate cu fapte pentru care anchetele judiciare „nu sunt încă finalizate”. Drăgănescu mai acuză o confuzie între rolul Ministerului Mediului ca administrator al faunei cinegetice și rolul gestionarilor fondurilor de vânătoare, care își desfășoară activitatea pe baza contractelor de gestiune. Acuzații privind întârzieri la ordinele din Legea vânătorii În declarațiile prezentate, conducerea AGVPS reclamă și întârzieri în emiterea unor ordine prevăzute de Legea vânătorii nr. 407/2006, referitoare la: cotele de recoltă pentru speciile de vânat; nivelul de prevenție pentru urs. Potrivit poziției AGVPS, aceste întârzieri ar fi avut consecințe asupra comunităților rurale și asupra fermierilor afectați de atacurile urșilor. Materialul nu include un punct de vedere al Ministerului Mediului pe aceste acuzații. Ce urmează AGVPS solicită retragerea declarațiilor considerate defăimătoare și prezentarea unor scuze publice către gestionarii fondurilor cinegetice și vânătorii din România. În lipsa unei retractări, organizația spune că intenționează să depună o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocând caracterul discriminatoriu al afirmațiilor ministrului interimar. [...]
Guvernul schimbă regulile de acordare a ajutoarelor de urgență pentru sinistrații din Rucăreni, eliminând cererile și anchetele sociale , astfel încât sprijinul să ajungă mai repede la familiile afectate de incendiul din Soveja (Vrancea), potrivit TVR Info . Incendiul, produs pe 26 aprilie, a distrus 32 de case, a lăsat 27 de familii fără locuințe și a dus la evacuarea a peste 300 de persoane, conform comunicatului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale citat de publicație. Cum se calculează ajutorul, în funcție de pagube și autorizații Ajutoarele de urgență vor fi acordate în funcție de valoarea pagubelor evaluate, cu procente diferite în funcție de situația autorizației de construire: până la 90% din valoarea stabilită pentru construcțiile autorizate sau pentru cele pentru care nu era necesară autorizația ; 75% în cazul construcțiilor pentru care era necesară autorizația , dar aceasta nu există . Banii vin peste sprijinul deja acordat Noile sume se adaugă ajutoarelor acordate anterior celor 27 de familii și persoane singure afectate, în valoare totală de 800.000 de lei , potrivit Ministerului. Procedură simplificată: fără cereri și fără anchete sociale Ministerul precizează că beneficiarii nu trebuie să depună cereri și nu este necesară efectuarea unor anchete sociale , măsură menită să reducă birocrația și să grăbească plata ajutoarelor către cei afectați. [...]
