Știri
Știri

Opoziția DK vrea să elimine dreptul de vot al diasporei cu dublă cetățenie la alegerile din Ungaria, potrivit MASZOL , care citează agenția ungară MTI. Inițiativa vizează alegătorii cu dublă cetățenie care trăiesc în afara granițelor Ungariei, inclusiv pe cei din România, și ar urma să fie discutată prin convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului de la Budapesta. Propunerea a fost anunțată marți de Coaliția Democrată (DK), partid de opoziție. Vicepreședintele formațiunii, Sandor Rónai, a susținut într-o conferință de presă online că, potrivit datelor compilate de Oficiul Electoral Național (NVI), aproape 500.000 de persoane din afara Ungariei s-au înregistrat deja pentru a vota la alegerile programate pe 12 aprilie, relatează MTI, citată de Agerpres. Miza politică invocată de DK este impactul electoral al acestui segment de votanți. Formațiunea afirmă că „majoritatea covârșitoare” a alegătorilor cu dublă cetățenie din afara granițelor ar fi votat cu Fidesz, partidul condus de premierul Viktor Orbán . „Conform calculelor noastre, acei o jumătate de milion de alegători ar aduce Fidesz patru locuri în parlament”, a explicat politicianul ungar. În context, DK a legat explicit propunerea de arhitectura actuală a puterii legislative: parlamentul unicameral al Ungariei are 199 de locuri, iar partidele aflate la guvernare dețin în prezent 135 de mandate (Fidesz 116 și KDNP 19). Dacă inițiativa ar avansa, consecința ar fi o schimbare a regulilor de participare la vot pentru diaspora cu dublă cetățenie, cu potențial de a influența echilibrul politic la scrutinul din 12 aprilie. [...]

La aproape un deceniu de la Brexit, Regatul Unit face pași spre o reintegrare economică și cooperare strategică cu Uniunea Europeană , marcând o schimbare semnificativă de direcție în politica externă britanică, informează Euronews . Discuțiile recente vizează atât reducerea barierelor comerciale, cât și reluarea cooperării în domeniul apărării, în contextul în care guvernul condus de Keir Starmer caută să repare relațiile cu Bruxelles-ul. Impulsul politic pentru această reorientare a venit în 2024, odată cu venirea la putere a laburiștilor. Premierul Starmer a propus un „reset” în relația cu UE, inclusiv o posibilă apropiere de Piața Unică , cu scopul de a stimula economia britanică. Totodată, ideea reintrării într-o formă de uniune vamală, respinsă anterior, revine în discuție pe fondul presiunilor interne. Oficialii europeni se declară deschiși, dar avertizează că beneficiile Pieței Unice nu pot fi acordate fără respectarea celor patru libertăți fundamentale – inclusiv libera circulație a persoanelor. Pe plan politic, guvernul laburist se confruntă cu ascensiunea partidului Reform UK, condus de Nigel Farage , ceea ce obligă Londra să negocieze cu prudență. În acest context, Bruxelles-ul ia în calcul includerea unei „clauze Farage” într-un eventual nou acord, pentru a se proteja de posibile retrageri unilaterale viitoare. În paralel, cooperarea în domeniul apărării devine o miză strategică. UE a aprobat recent un pachet de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, parte din fonduri fiind direcționate către echipamente britanice. De asemenea, se discută o eventuală includere a Regatului Unit în programul de apărare SAFE , blocată momentan de divergențe financiare. Relația bilaterală a fost îmbunătățită și prin acordul recent între Spania și Regatul Unit privind Gibraltarul, iar lideri europeni precum Pedro Sánchez sau Roberta Metsola și-au exprimat susținerea pentru un nou parteneriat strâns cu Londra. Într-un climat geopolitic marcat de incertitudini și conflicte regionale, Regatul Unit și UE par dispuse să redeschidă canale de cooperare pragmatică, dincolo de disputele din trecut. [...]