Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google a programat conferința I/O 2026 pentru 19-20 mai, cu accent pe inteligența artificială și Android 17. Evenimentul anual dedicat dezvoltatorilor va avea loc, ca de obicei, la Shoreline Amphitheatre din Mountain View, California, și va începe pe 19 mai la ora 10:00 ora Pacificului, adică ora 20:00 în România.
Compania a confirmat că toate prezentările principale, demonstrațiile și sesiunile pentru dezvoltatori vor fi transmise în direct. Google a anunțat deja că în cadrul conferinței vor fi prezentate actualizări pentru Gemini AI, Android, Chrome și Google Cloud.
La ediția din 2025, accentul a fost pus aproape exclusiv pe inteligența artificială, fiind lansate noi versiuni ale modelelor Gemini Pro și Gemini Flash, precum și generatorul de imagini Imagen 4 și cel video Veo 3. Și în 2026 se anticipează o direcție similară, cu noi anunțuri legate de modele AI și integrarea acestora în produsele companiei.
Pe lângă noutățile din zona AI, este așteptată și o prezentare preliminară a Android 17, cunoscut intern sub numele de cod „Cinnamon Bun”, înainte de lansarea versiunii stabile programate pentru luna iunie 2026. De asemenea, ar putea apărea informații despre:
Google I/O rămâne unul dintre cele mai importante evenimente din industrie, oferind indicii clare despre direcția strategică a companiei pentru anul în curs, în special în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în serviciile și platformele sale.
Recomandate
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
Imaginile false despre agricultură circulă tot mai ușor online, iar fermierii sunt îndemnați să verifice înainte să distribuie – inclusiv prin căutare inversă a imaginilor și prin confirmarea informațiilor din surse de știri, arată o analiză publicată de agrarheute . Miza este una operațională: manipulările vizuale pot alimenta campanii emoționale și pot afecta reputația sectorului, dar și deciziile de comunicare ale celor din agricultură. De ce contează: „dovezile” vizuale pot fi fabricate sau scoase din context Publicația pornește de la realitatea că, în rețelele sociale, agricultorii se confruntă frecvent cu povești încărcate emoțional și campanii negative. În multe cazuri, mesajele sunt „susținute” de fotografii care ar trebui să dovedească o situație – însă falsurile deliberate și instrumentele de generare a imaginilor cu inteligență artificială fac posibilă crearea aproape oricărui „cadru probator”. Primul filtru: scepticism și verificare în presa generală Recomandarea centrală este să rămâi prudent mai ales când un text sau o imagine „confirmă” prea bine o convingere proprie și te împinge să o distribui rapid. Ca regulă practică, materialul sugerează verificarea pe mai multe site-uri de știri: dacă o informație nu apare nicăieri după câteva ore, crește probabilitatea să fie falsă. Pot ajuta și: comentariile altor utilizatori (care pot semnala rapid un fals deja demontat); eventualele „Community Notes” (note de context adăugate de comunitate pe unele platforme). Verificarea originii fotografiilor: căutarea inversă a imaginilor Un instrument concret recomandat este căutarea inversă a imaginilor, pentru a vedea unde a mai apărut o fotografie și dacă este mai veche decât se pretinde. Articolul indică drept exemplu Google Bilder , unde se poate folosi pictograma de cameră din bara de căutare. Publicația dă un caz recent: un utilizator a postat, la mijlocul lunii august, un text despre un fermier care „nu poate merge la Berlin să protesteze” pentru că trebuie să recolteze, atașând o imagine cu un lan de porumb extrem de uscat. Căutarea inversă ar fi arătat rapid că fotografia era „împrumutată” de la organizația de ajutor pentru copii Plan International și că surprindea un câmp din Zambia, din 2024. Fotografii reale, dar „retușate”: manipularea devine mai greu de depistat Căutarea inversă poate ajuta și la identificarea editărilor făcute pe fotografii autentice. Un exemplu frecvent menționat este alterarea imaginilor de la proteste, prin schimbarea textelor de pe pancarte, pentru a produce indignare. Dacă în trecut astfel de falsuri puteau fi observate mai ușor (de pildă, textul „nu se potrivea” cu unghiul, pliurile sau suprafața), publicația notează că astăzi inteligența artificială poate face aceste modificări mult mai profesionist. În astfel de situații, găsirea versiunii originale prin căutare inversă rămâne una dintre puținele verificări rapide la îndemână. Ce urmează Materialul anunță că, în partea a doua, va detalia ce alte tipuri de falsificări devin posibile prin folosirea inteligenței artificiale și cum pot fi identificate mai sigur aceste imagini. [...]
Fermierii din Marea Britanie testează monitorizarea vacilor cu camere și inteligență artificială pentru a depista mai repede semnele de boală , într-un model care poate reduce pierderile și intervențiile tardive în fermele de lapte, potrivit agrarheute . Sistemul folosește camere care urmăresc animalele non-stop și colectează date despre mișcări, timpul de odihnă, comportamentul de hrănire și condiția corporală. Un software analizează informațiile și construiește profiluri individuale pentru fiecare vacă, astfel încât abaterile de la „normalul” ei să fie semnalate mai rapid. Miza operațională este detectarea timpurie a schimbărilor de comportament sau de confort care pot indica probleme de sănătate. Monitorizarea digitală nu înlocuiește verificările periodice făcute de fermier și medicul veterinar, ci le completează, cu scopul de a permite reacții mai rapide atunci când apar semne timpurii. Unde este folosit deja și ce ajustări au făcut fermierii Tehnologia este deja utilizată pe 46 de ferme de lapte din Marea Britanie. Retailerul Marks & Spencer (M&S) a introdus sistemul în „pool”-ul său de lapte (rețeaua de furnizori). Conform experiențelor inițiale menționate de publicație, fermierii au folosit datele analizate pentru a ajusta: așternutul, orele de hrănire, boxele de odihnă. Sistemul a fost dezvoltat împreună cu medici veterinari, iar obiectivul declarat este ca modificările la nivelul fiecărei vaci să devină vizibile cât mai devreme, pentru ca intervențiile să fie făcute mai rapid. [...]
OpenAI își retrage modelele din Cursor după preluarea de către SpaceX , invocând riscuri de conformitate și istoricul de încălcare a contractelor în companiile controlate de Elon Musk, potrivit OpenAI . Compania spune că a notificat SpaceX că intenționează să închidă contractul prin care furniza modele OpenAI către Cursor, cu o dată propusă de oprire pe 12 noiembrie 2026. Decizia are un impact operațional direct pentru dezvoltatorii care folosesc Cursor cu modele OpenAI: accesul prin această integrare urmează să fie retras, iar OpenAI afirmă că oferă „notificarea maximă” permisă de contract pentru a prelungi cât mai mult perioada în care utilizatorii pot rămâne conectați la modelele sale. De ce taie OpenAI accesul: „nu putem avea încredere” în respectarea termenilor OpenAI își justifică decizia prin faptul că „nu poate fi încrezătoare” că SpaceX va utiliza tehnologia în limitele termenilor de utilizare, pe baza experienței anterioare cu companii ale lui Musk care ar fi încălcat contracte. În text sunt menționate două repere: după ce Musk a achiziționat Twitter (acum parte din SpaceX), compania ar fi încălcat termenii contractului cu OpenAI, conform relatării din The New York Times (link în sursă); „sub jurământ”, Musk ar fi admis că xAI (acum, de asemenea, parte din SpaceX) a încălcat termenii de utilizare ai OpenAI, potrivit Forbes (link în sursă). Fereastra contractuală și miza „ Astra ” OpenAI precizează că acordul personalizat cu Cursor îi oferă o fereastră limitată pentru anulare după o schimbare de control, ceea ce explică de ce oprirea este programată la o dată ulterioară notificării. În același timp, compania leagă decizia de responsabilitatea sporită pe măsură ce capabilitățile AI avansează și de necesitatea de a se asigura că viitorul său model, „Astra”, este folosit conform termenilor. În acest context, OpenAI spune că va menține anularea la „cea mai târzie dată” posibilă, dar fără a furniza „modele viitoare” către Cursor. Ce urmează pentru utilizatori OpenAI afirmă că a lucrat cu Cursor aproape patru ani și că respectă echipa și produsul, însă recunoaște că cei mai afectați vor fi dezvoltatorii care se bazează pe modelele OpenAI în Cursor. Compania susține că este pregătită să ofere sprijin în tranziție, fără să detalieze în material ce formă va lua acest suport sau ce alternative concrete vor avea utilizatorii după 12 noiembrie 2026. [...]
Un leak de cod pentru DLSS 5 riscă să împingă „neural rendering” în jocuri fără controlul Nvidia , cu efecte vizuale aplicate prin moduri neoficiale și cu penalizări vizibile de performanță, potrivit The Verge . Conform publicației, modderi testează o versiune neoficială a DLSS 5 (tehnologia Nvidia de upscaling și randare asistată de inteligență artificială) în titluri precum Skyrim , Cyberpunk 2077 , GTA V și altele, după ce cod asociat funcției a apărut într-un build de acces timpuriu al NBA 2K27 . Membri ai canalului de modding RenoDX de pe Discord ar fi extras fișierul de „Neural Rendering” și l-au aplicat inițial în Control , înainte ca experimentul să se extindă. Ce se schimbă în imagine și de ce e controversat În demonstrații video descrise de The Verge, ajustarea setărilor DLSS 5 poate modifica vizibil trăsăturile feței personajelor și iluminarea, cu rezultate care variază de la „mai multă definiție” la un aspect perceput de unii jucători ca un filtru artificial. În GTA: San Andreas , de exemplu, efectul pare să aplice un fel de „filtru” pe fața personajului CJ, să accentueze texturile și umbrele și să schimbe tonul iluminării pe măsură ce sunt mișcate anumite glisoare. Reacțiile sunt împărțite: unii consideră că filtrele îmbunătățesc imaginea, alții le critică drept „AI slop” și spun că rezultatul seamănă cu un filtru de „îmbunătățire” aplicat peste imagini, nu cu direcția artistică originală. Impact operațional: cost de performanță și consum de memorie video Dincolo de aspect, modderii spun că efectele au un cost. Un utilizator care a încercat mod-ul în Final Fantasy VII Rebirth susține că numărul de cadre pe secundă (FPS) i s-a înjumătățit și că schimbarea presetărilor consumă „o tonă” de memorie video (VRAM). Într-un alt exemplu, într-un clip din GTA V , FPS-ul ar scădea de la 90 la 29 în timpul ajustării setărilor. În plus, deși varianta neoficială ar fi rulat inițial pe plăci RTX din seria 50, ulterior ar fi fost pusă în funcțiune și pe RTX 4090 și RTX 4080, potrivit VideoCardz (citat de The Verge). Context: DLSS 5 urmează să fie lansat oficial în toamnă Nvidia a anunțat DLSS 5 în martie, ca tehnologie care folosește inteligență artificială pentru „iluminare și materiale fotorealiste” în timp real. Demonstrațiile inițiale au generat reacții negative, inclusiv critici că personajele capătă un aspect generic; CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , a răspuns atunci că instrumentul „nu schimbă controlul artistic”. Lansarea oficială a DLSS 5 este programată pentru această toamnă. Pentru Nvidia, apariția unei versiuni neoficiale în mâinile comunității de modding ridică o problemă practică: tehnologia ajunge să fie judecată în public pe baza unor implementări necontrolate, cu rezultate vizuale și de performanță care pot varia puternic de la un joc la altul și de la un sistem la altul. [...]
Anthropic a luat în calcul o achiziție de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 mld. lei) a startupului de cipuri MatX, dar discuțiile s-au reorientat către un parteneriat , potrivit IT Home , care citează un material Reuters datat 27 august (ora SUA). Mutarea contează pentru că indică o accelerare a strategiei Anthropic de a-și securiza accesul la hardware specializat pentru inteligență artificială, într-o piață în care capacitatea de calcul a devenit un factor critic de cost și de scalare. În paralel, MatX ar încerca să atragă finanțare nouă la o evaluare de aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 mld. lei), conform aceleiași relatări. Diferența dintre nivelul de evaluare vizat la rundă și prețul discutat pentru o potențială preluare sugerează că, cel puțin în etapa de negociere, Anthropic ar fi fost dispusă să plătească o primă semnificativă pentru controlul tehnologiei și al direcției de dezvoltare. Ce aduce MatX și de ce e relevant pentru Anthropic MatX susține că cipul său MatX One depășește, la nivel de performanță anunțată public, concurenții deja prezentați, atât la capitolele „throughput” (volum de procesare), cât și „latență” (timp de răspuns). Compania afirmă rezultate puternice în: antrenare și „prefill” la inferență (etapa de pregătire a contextului înainte de generarea efectivă); „decoding” la inferență și sarcini de învățare prin întărire, cu accent pe latență, putere de calcul și lungimea contextului. Pentru Anthropic, o colaborare cu un furnizor de cipuri dedicat ar putea reduce dependența de oferta standard de acceleratoare și ar putea optimiza costurile și performanța pentru propriile modele, în funcție de tipul de sarcini (antrenare vs. inferență). Indicii că Anthropic își construiește opțiuni pe hardware Publicația notează că Anthropic își împinge înainte proiectul de dezvoltare de cipuri și că, recent, l-a recrutat pe Amir Salek , fost responsabil al programului TPU (Tensor Processing Unit) la Google. În plus, Reuters arată că Anthropic a avut discuții și cu alte startupuri de cipuri pentru inteligență artificială. Direcția exactă rămâne deschisă: compania ar putea urmări fie cipuri pentru antrenare, fie cipuri pentru inferență. În ambele scenarii, mesajul operațional este același: Anthropic încearcă să-și asigure capacitate de calcul și control tehnologic într-un segment unde blocajele de aprovizionare și costurile pot influența direct ritmul de lansare și costul serviciilor bazate pe modele mari de inteligență artificială. [...]
