Știri
Știri din categoria Energie
Pakistanul introduce întreruperi zilnice ale alimentării cu energie electrică, ca măsură de limitare a scumpirii tarifelor, pe fondul creșterii costurilor cu combustibilii în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media.
Guvernul pakistanez a anunțat că furnizarea curentului va fi întreruptă aproximativ două ore în fiecare seară, în perioada de vârf a cererii, pentru a „preveni o creștere puternică a tarifelor”, relatează AFP, citată de Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, întreruperile vor avea loc zilnic în cea mai mare parte a țării timp de două ore și un sfert, în intervalul 17:00–01:00.
Karachi și Hyderabad, orașe din sudul Pakistanului, sunt exceptate, ministerul invocând „disponibilitatea unei producții de energie electrică la costuri reduse în regiunea sudică”.
Ministerul Energiei își justifică decizia prin nevoia de a „reduce utilizarea combustibililor scumpi” și de a evita o creștere abruptă a tarifelor la electricitate.
Contextul este deteriorarea piețelor energetice după războiul americano-israelian împotriva Iranului, lansat pe 28 februarie, care a dus la blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz de către Teheran. Pakistanul resimte creșterea prețurilor globale la energie, chiar dacă unele petroliere reușesc să tranziteze zona.
În mod obișnuit, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale trece prin Strâmtoarea Ormuz, o mare parte fiind destinată Asiei.
Recomandate
Europa ar putea ajunge la anulări masive de zboruri în următoarele săptămâni, dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz se prelungește și taie aprovizionarea cu kerosen (combustibil pentru avioane), potrivit Profit . Riscul este descris de experți ca o posibilă penurie „sistemică”, cu efect direct asupra capacității companiilor aeriene de a opera cursele programate. Miza este una operațională și economică: o lipsă de kerosen ar lovi exact înaintea sezonului de vârf al călătoriilor, când cererea de zboruri și fluxurile turistice sunt la maxime, iar orice reducere de capacitate se propagă rapid în lanțul de servicii (aeroporturi, turism, transport). De ce Strâmtoarea Ormuz poate declanșa o criză de combustibil pentru aviație Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy , a declarat pentru CNBC că situația companiilor aeriene depinde în mare măsură de cantitatea de petrol care va mai tranzita strâmtoarea. „Situația ar putea deveni sistemică în următoarele trei-patru săptămâni, ceea ce ar putea duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa începând chiar din lunile mai și iunie.” În material se arată că traficul pe această rută maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis strâmtoarea în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a dus la o creștere abruptă a prețurilor petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul ar fi început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Semnale de penurie: oprirea navelor și căutarea de surse alternative Rico Luman, economist senior la ING, avertizează că există „numeroase semnale” privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia. „Vedem deja nave care s-au oprit, ceea ce înseamnă că livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative.” În practică, găsirea rapidă de alternative pentru volume mari de combustibil de aviație este dificilă: chiar dacă există petrol disponibil în alte regiuni, contează logistica, capacitatea de rafinare și distribuția către huburile aeriene. Avertismentul aeroporturilor: impact în plin sezon de vârf ACI Europe, organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni. Potrivit aceleiași organizații, un astfel de șoc ar perturba sezonul de vârf al călătoriilor și ar provoca „impacturi economice severe”. Materialul notează și expunerea mai multor state europene la turismul estival, ceea ce amplifică riscul ca o problemă de aprovizionare cu kerosen să se transforme într-un șoc mai larg pentru economiile dependente de fluxurile turistice. Ce urmează Evoluția depinde de durata blocadei și de reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă întreruperea persistă, scenariul descris de experți indică o fereastră de câteva săptămâni până la apariția unei penurii cu efecte vizibile, inclusiv reduceri severe ale zborurilor în Europa, posibil din mai și iunie. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea exactă (câte zboruri, ce rute, ce aeroporturi) rămâne incertă. [...]
Europa riscă măsuri de reducere a consumului de combustibili, pe fondul presiunilor de aprovizionare , iar guvernele ar putea ajunge să aplice politici comparabile cu restricțiile din pandemie, potrivit unei analize publicate de Economedia . Miza economică este directă: o eventuală penurie fizică ar forța limitări de consum și ar pune presiune pe transport, industrie și bugetele publice prin măsuri de compensare. Expertul în energie Boyan Rashev, citat de Novinite, spune că Europa s-ar putea îndrepta către un „lockdown energetic” dacă presiunile asupra aprovizionării cu combustibil continuă să se agraveze. El a comparat scenariul cu restricțiile din perioada Covid-19 și a sugerat că guvernele ar putea fi împinse să introducă măsuri precum munca de acasă și chiar transport public gratuit, dacă penuria se intensifică. De ce ar putea deveni o problemă operațională, nu doar de preț Rashev susține că autoritățile ar trebui să pregătească planuri de urgență pentru o posibilă lipsă fizică de combustibil. În evaluarea sa, dacă situația actuală persistă până la finalul lunii aprilie, constrângerile de aprovizionare deja vizibile în părți ale Asiei ar putea începe să afecteze și Europa. El a indicat și o scădere a producției, afirmând că nivelurile actuale sunt cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mici față de sfârșitul lunii februarie. Ce tip de intervenții ar putea funcționa și ce ar putea agrava penuria Expertul a avertizat împotriva intervenției administrative în stabilirea prețurilor la carburanți, argumentând că încercările de a reglementa sau suprima prețurile pot ascunde presiunile reale ale pieței și, în final, pot agrava penuria. În schimb, el consideră mai eficientă limitarea consumului, în special pentru: motorină; kerosen. În opinia sa, benzina ar urma să fie mai puțin afectată în Europa. Rashev a dat ca exemplu măsuri deja introduse în Germania, inclusiv o reducere temporară a taxelor pe energie cu 17 cenți pe litru pentru benzină și motorină, dar a menționat și restricțiile privind frecvența cu care pot fi ajustate prețurile la pompă, despre care spune că nu au produs rezultatele dorite. Poziția Comisiei Europene : fără penurie acum, dar riscul poate crește rapid Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deocamdată, nu există mari probleme de aprovizionare cu combustibil în statele membre, însă situația s-ar putea deteriora rapid dacă blocarea Strâmtorii Ormuz va continua. „În prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil în Uniunea Europeană, dar ar putea apărea probleme de aprovizionare în viitorul apropiat. Aprovizionarea cu țiței a rafinăriilor europene rămâne stabilă, fără a fi nevoie de eliberări suplimentare de stocuri în prezent. Totuși, aceasta rămâne principala noastră preocupare”, a spus oficialul citat. [...]
Românii cer intervenție la carburanți, chiar cu risc pentru buget , iar reducerea accizelor și plafonarea prețurilor sunt opțiunile dominante, potrivit unui sondaj comandat de Adevărul și realizat de Agenția de Rating Politic . Datele indică o presiune publică directă asupra Guvernului într-un subiect cu impact fiscal: o parte semnificativă dintre respondenți acceptă explicit ideea unor venituri mai mici la buget dacă asta ar tempera scumpirile la pompă. Ce măsuri așteaptă populația de la stat În fața creșterii prețurilor la carburanți, cele mai multe răspunsuri se concentrează pe intervenții generale, cu efect imediat în preț: 33,7% vor reducerea taxelor și accizelor la carburanți, „chiar dacă acest demers ar afecta veniturile la bugetul de stat”; 29,4% preferă plafonarea prețurilor la pompă; 9,7% susțin subvenții pentru domenii cheie (transporturi, agricultură); 5,6% ar opta pentru subvenționarea directă a consumatorilor cu venituri mici; 6,1% consideră că statul nu ar trebui să intervină , piața urmând să se regleze singură; 15,5% spun că nu au o opinie . Cine ar trebui să „plătească factura” crizei Întrebați cine ar trebui să suporte costurile crizei carburanților, respondenții plasează responsabilitatea în principal la stat: 42,3% cred că statul trebuie să acopere costul, prin reduceri de taxe ; 19,2% indică un efort comun al cetățenilor, printr-un mecanism de solidaritate; 19,1% ar pune costul pe companiile petroliere , prin limitarea profitului ; 4,9% spun că responsabilitatea aparține consumatorilor ; 14,5% nu știu/nu răspund. Diviziuni puternice pe criterii politice Sondajul arată diferențe mari în funcție de simpatiile politice. Votanții PSD și SOS, alături de indeciși, susțin în principal intervenția statului pentru suportarea costurilor, iar această opțiune este „de departe” cea mai puternică la alegătorii AUR, cu 61,2% . La polul opus, susținătorii PNL și USR tind mai mult către ideea că efortul financiar ar trebui împărțit între companii și cetățeni. Varianta mecanismului de solidaritate este indicată de 40,3% dintre simpatizanții USR și 34,8% dintre cei ai PNL. Opțiunea limitării profitului companiilor petroliere este preferată cel mai mult de electoratul UDMR, cu 36,1% . Context și metodologie Subiectul urmează să fie discutat și la evenimentul „Energy Forward 2026”, organizat de Adevărul pe 5 mai, cu participarea ministrului energiei, Bogdan Ivan (menționat în material). Sondajul se bazează pe 1.187 de interviuri cu persoane de peste 18 ani, realizate în perioada 1–10 aprilie 2026 , într-un panel online de tip CAWI (chestionar administrat pe internet). Marja de eroare asumată este de 2,8% , iar datele au fost calibrate prin ponderare pe baza variabilelor socio-demografice și a unor repere din date oficiale INS și AEP. [...]
FMI avertizează că prețurile la energie pot rămâne ridicate până spre 2027 , pe fondul „crizelor suprapuse” și al tensiunilor geopolitice care continuă să perturbe piețele de mărfuri, potrivit Digi24 . Mesajul șefei FMI, Kristalina Georgieva , indică un risc economic direct: costuri energetice persistente, care pot ține sus inflația și pot limita spațiul de manevră al guvernelor. Într-o conferință, Georgieva a descris economia globală ca intrând într-o perioadă fără precedent, marcată de datorii publice în creștere și presiuni care nu se disipă rapid din zona energiei. În acest context, FMI a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru România în 2026, la 0,7%, semnalând riscuri pentru stabilitatea financiară și nivelul de trai. De ce contează: energia scumpă poate prelungi „durerea” economică Șefa FMI a avertizat că unele intervenții guvernamentale, deși populare pe termen scurt, pot avea efectul opus celui urmărit. În special, reducerile masive de taxe la combustibili sau limitarea exporturilor de energie ar putea contribui la menținerea prețurilor ridicate pentru mai mult timp. „Astfel de acțiuni, chiar dacă sunt motivate de dorința de a proteja populația, nu vor face altceva decât să prelungească durerea provocată de prețurile ridicate.” Pe fondul datoriei publice globale aflate pe un trend ascendent — care, potrivit Georgievei, ar putea depăși 100% din PIB până în 2029 — guvernele sunt puse să aleagă între sprijinirea populației vulnerabile și păstrarea stabilității bugetare. Ce recomandă FMI: reforme și rezerve pentru șocuri viitoare În locul măsurilor cu efect de moment, Georgieva a indicat nevoia de reforme structurale și investiții în productivitate, argumentând că o economie mai puternică este cea mai bună protecție în fața șocurilor viitoare. În același registru, FMI subliniază că statele trebuie să-și adapteze politicile fiscale și monetare la „noile realități” și să-și consolideze rezervele financiare. În final, șefa FMI a reafirmat rolul instituției de sprijin pentru țările aflate în dificultate. „Vom continua să ne îndeplinim rolul de pompier pentru țările care au nevoie de ghidaj pentru a trece prin această perioadă dificilă.” România, în prognozele FMI: creștere redusă în 2026, accelerare abia în 2027 În raportul „ World Economic Outlook ”, FMI a revizuit în jos estimarea de creștere economică pentru România în 2026 la 0,7%, de la 1,4% anterior. Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să accelereze abia în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze. [...]
Gazul din Marea Neagră poate repoziționa România ca hub energetic regional , dar miza economică reală este dacă țara își folosește resursele pentru a construi lanțuri industriale locale și a reduce dependența de importuri, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , pe baza unei discuții cu Zsuzsa Bereschi, director energy & sustainability la EY. În contextul șocurilor recente asupra securității energetice europene – războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu –, Europa a văzut cum prețurile la gaze și energie au urcat la niveluri greu de anticipat, iar presiunea asupra costurilor din transport s-a accentuat. În acest cadru, tranziția către energie verde nu mai este o opțiune, ci o necesitate, însă dificultățile se mută tot mai mult în zona consumului, unde electrificarea rămâne o provocare. Unde se blochează tranziția: încălzirea și transportul Bereschi arată că reducerea emisiilor nu a ținut pasul în consum cu progresele din producția de energie electrică, în special în două zone mari: încălzirea rezidențială și transportul. Pentru încălzire, pompele de căldură sunt indicate drept soluție, dar costul ridicat și nevoia de scheme de finanțare limitează adoptarea, într-un moment în care bugetele publice sunt sub presiune, inclusiv în România. În plus, electrificarea încălzirii ar trebui corelată cu renovarea fondului locativ: peste 70% dintre locuințe sunt construite înainte de 1990, iar „valul de renovări” nu s-a produs încă, potrivit aceleiași surse. În transport, programele de finanțare au vizat mai ales segmentul individual, în timp ce decarbonizarea transportului „masiv” (logistică) nu a început, iar progresul depinde puternic de infrastructura necesară. O problemă operațională: capacitatea statului de a gestiona tranziția Un alt blocaj ține de resursa umană din administrație. Bereschi susține că multe autorități, centrale și locale, sunt „slăbite de oameni”, cu prea puțini profesioniști care să poată atrage fonduri și apoi să le gestioneze „corect, transparent”. În acest context, cercul vicios se adâncește: fără adopție pe scară largă nu apar scăderi de preț, dar adopția are nevoie de sprijin guvernamental, dificil de susținut în condițiile actuale. Miza economică: resursele locale ca bază pentru reindustrializare Punctul forte al României, în această ecuație, este existența resurselor locale, inclusiv potențialul gazului din Marea Neagră. Importanța resursei locale nu este redusă la preț, ci la faptul că existența unor cantități disponibile poate diminua dependența de importuri și vulnerabilitățile de aprovizionare. În paralel, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare – din lanțuri lungi și complexe în unele regionale, mai diversificate – deschide o fereastră de oportunitate pentru România, inclusiv în ideea de a deveni un „hub regional energetic”, cu energia văzută ca element care poate susține relansarea industrială. Dincolo de rolul de furnizor regional, mesajul central este că România trebuie să decidă ce face cu aceste resurse în plan intern: ce industrii vrea să dezvolte, dacă merge pe industrializare/reindustrializare și ce tip de agricultură urmărește (primară sau cu valoare adăugată). Potrivit lui Bereschi, nu este doar o decizie guvernamentală, ci una care ar trebui împinsă și dinspre societate către zona de decizie publică. [...]
Complexul Energetic Oltenia reia vânzarea termocentralei Chișcani , un set de active din județul Brăila preluate în urmă cu 13 ani, într-o mișcare care indică efortul companiei de a-și reduce expunerea pe active periferice față de nucleul său de producție pe cărbune, potrivit Profit . Complexul Energetic Oltenia (CEO), companie de stat și cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se pregătește să scoată din nou la vânzare activele sucursalei Electrocentrale Chișcani . Activele sunt localizate în județul Brăila și au ajuns în portofoliul CEO „de la o urmașă a fostului gigant național Termoelectrica”, conform aceleiași surse. Informația este relevantă prin prisma implicațiilor operaționale: CEO încearcă, din nou, să iasă dintr-un activ care nu ține de baza sa principală de producție și care, din formularea publicației, a fost o moștenire nedorită („cu care s-a «pricopsit»”). Profit nu detaliază în fragmentul disponibil condițiile tranzacției sau calendarul exact al procedurii de vânzare. [...]
