Știri
Știri din categoria Diverse
Spania a câștigat Grupa H și a eliminat Uruguayul de la CM 2026, după 1-0 vineri, la Guadalajara, potrivit Agerpres. Pentru Uruguay, ieșirea din competiție fără victorie ridică o problemă de eficiență sportivă, cu efect direct asupra planificării și continuității lotului după al doilea Mondial la rând încheiat în faza grupelor.
Golul decisiv a fost marcat de Alex Baena (min. 42), după o fază în care portarul Fernando Muslera (40 de ani) a scăpat mingea în plasă. Spania „fără a străluci”, notează relatarea, a închis astfel grupa pe primul loc.
Uruguay avea nevoie de cel puțin un egal pentru a-și păstra șansele de calificare, după 1-1 cu Arabia Saudită și 0-0 cu Capul Verde. În meciul cu Spania, sud-americanii au avut câteva situații, însă Unai Simon a intervenit la șuturile lui Olivera (82) și De la Cruz (85).
Finalul a fost unul tensionat: uruguayenii au faultat „dur și des”, iar Agustin Canobbio a fost eliminat în minutul 90+4 pentru un fault dur la Pau Cubarsi. Agerpres consemnează și „scene” în care Canobbio a refuzat o perioadă să accepte cartonașul roșu.
Spania va juca în șaisprezecimile de finală pe 2 iulie, la Los Angeles, contra echipei clasate pe locul al doilea în Grupa H, Austria sau Algeria. În grupă, ibericii au avut, potrivit sursei, „un singur meci bun”, 4-0 cu Arabia Saudită.
Meciul Uruguay – Spania s-a disputat pe Guadalajara Stadium, în fața a 45.065 de spectatori, iar arbitru a fost Ismael Elfath (SUA).
Recomandate
Kremlin ul ar fi primit un avertisment privind o posibilă revoltă militară internă , iar Vladimir Putin ar fi reacționat „imediat” și „foarte nervos”, potrivit Bild . Publicația susține că mesajul indică riscul ca armata rusă să își îndrepte armele împotriva conducerii de la Moscova. Informația este prezentată ca o amenințare directă la adresa lui Putin, în condițiile în care avertismentul ar condiționa izbucnirea unei „brutale” revolte de lipsa unei reacții rapide din partea liderului de la Kremlin. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil public, detalii despre sursa avertismentului, natura canalului prin care ar fi ajuns la Kremlin sau măsurile concrete pe care Putin le-ar fi luat ca răspuns. O parte din conținut este disponibilă doar pentru abonații BILDplus, ceea ce limitează verificarea independentă a elementelor invocate de publicație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern, iar asta prelungește incertitudinea politică după eșecul negocierilor de la Cotroceni, într-un schimb public de acuzații între președintele Nicușor Dan și liderul liberal Ilie Bolojan , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan a transmis primul mesaj după consultările eșuate cu președintele și liderii partidelor, respingând ideea unui sprijin „necondiționat” pentru Sorin Grindeanu ca premier. În același timp, Bolojan a susținut că PNL a propus pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan, descris drept „un expert în fonduri europene”, dar numele nu ar fi fost acceptat în discuțiile de la Palatul Cotroceni. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a explicat că liberalii ar lua în calcul învestirea unui guvern doar în baza unui acord politic, nu a unui „cec în alb”. „Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. (...) PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic (...) Nu am ajuns la un acord”, a spus Ilie Bolojan. Miza: guvern cu puteri depline vs. sprijin condiționat Din perspectiva PNL, refuzul de a vota fără garanții este prezentat ca o poziție de consecvență, nu ca un blocaj. Bolojan a răspuns direct acuzațiilor venite de la președinte, susținând că partidul nu blochează procesul politic, dar nici nu va susține „o guvernare fără garanții”. „PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, a mai scris Ilie Bolojan. Ce a spus Nicușor Dan despre eșecul negocierilor Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seara că negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare au eșuat și că România revine într-un „blocaj politic”. El a indicat că, în urma consultărilor, singura formulă care părea să strângă o majoritate era un guvern minoritar PSD, susținut condiționat de PNL. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. (...) a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD”, a explicat președintele. Nicușor Dan a mai afirmat că PNL și-ar fi schimbat poziția între marți și vineri în privința votării unui guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare, și a cerut partidelor să reia negocierile pentru o soluție stabilă. Reacția PSD: fără altă propunere de premier și deschidere spre anticipate Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate. În mesajele sale, liderul PSD a susținut că formațiunea are „un program clar” și „o majoritate stabilă” și a acuzat PNL, USR și UDMR că tergiversează decizia pentru a-și păstra funcțiile și privilegiile. „Le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită”, a scris Grindeanu. În același context, PSD a invocat și tema rotației premierilor, arătând că PNL ar fi beneficiat deja de prima etapă a unui astfel de acord, iar reluarea procesului de la început ar fi „lipsită de echitate”. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru o majoritate parlamentară trebuie reluate, în condițiile în care președintele cere o formulă de guvern „cu puteri depline”, iar partidele își dispută public responsabilitatea pentru blocaj. În lipsa unui acord, PSD spune că ia în calcul scenariul alegerilor anticipate. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție de pace de retragerea Rusiei din Ucraina , susținând că Kievul a transmis deja propuneri atât partenerilor occidentali, cât și unor „prieteni” ai lui Vladimir Putin, pentru a deschide calea unei întâlniri și a încetării războiului, potrivit Digi24 . Mesajul liderului ucrainean, publicat pe X vineri, 26 iunie, fixează o linie de negociere: Rusia „trebuie să se retragă din Ucraina împreună cu războiul său”, iar „Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de RBC-Ukraine, care citează postarea lui Zelenski. „Ucraina a înaintat propuneri partenerilor noștri cheie, iar prietenii lui Putin au aflat, de asemenea, de la noi că o întâlnire este posibilă și că încheierea acestui război este posibilă. Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace.” Presiune prin lovituri și sancțiuni, în paralel cu mesajul diplomatic În același context, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene „demonstrează în fiecare zi puterea preciziei ucrainene” și a menționat că „sancțiunile de lungă distanță” și „sancțiunile de distanță medie” ale Ucrainei sunt „puse în aplicare pe deplin” — formulări care, din textul sursei, nu sunt detaliate cu exemple sau ținte concrete. Totodată, el a descris aceste acțiuni drept „răspunsuri” la războiul început de Rusia și a reiterat ideea că Moscova trebuie să îl încheie și „să ia acest război de pe umerii Ucrainei”. Context: G7 și o „campanie de 40 de zile ” Potrivit aceleiași relatări, Zelenski a spus miercuri că, dacă Ucraina obține ceea ce a discutat cu partenerii la summitul G7, s-ar crea condiții care ar obliga „țara agresoare” să opteze pentru pace. Joi, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) privind atacuri asupra unor ținte rusești, Zelenski a anunțat că a aprobat o „campanie de 40 de zile” menită să „determine” Rusia să pună capăt războiului împotriva Kievului. Sursa nu oferă, însă, detalii despre conținutul concret al acestui plan. [...]
Diviziunile interne și proiectele comune blocate țin UE departe de deciziile de securitate care contează , în pofida discursului despre „autonomie strategică”, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care folosește summitul G7 de la Evian (15–17 iunie) ca studiu de caz. În esență, analiza susține că, dincolo de declarațiile de unitate, marile dosare internaționale ajung să fie tranșate fără UE, care rămâne „în cel mai bun caz, un spectator informat”. Un exemplu invocat este momentul în care președintele SUA, Donald Trump, a semnat o copie fizică a acordului său cu Iranul la o cină organizată după G7 la Palatul de la Versailles, găzduită de Emmanuel Macron – un gest prezentat mai degrabă ca o reușită diplomatică a Franței decât ca un demers al Uniunii. Ucraina: coordonare europeană, influență limitată în negocieri G7 a emis nouă declarații comune și a folosit un limbaj ferm privind Ucraina, promițând să crească furnizarea de capabilități de apărare aeriană și să intensifice presiunea asupra economiei de război rusești. Totuși, analiza notează lipsa unor prevederi concrete și a unor termene, precum și absența angajamentului pentru „garanții de securitate solide și cu caracter juridic obligatoriu” și pentru „desfășurarea Forței Multinaționale – Ucraina”, puncte susținute separat de Franța, Germania și Regatul Unit („E3”) într-o declarație comună cu Volodimir Zelenski din 7 iunie. În paralel, „traiectoria de la Geneva” din februarie – negocieri mediate de echipa lui Trump – a reunit Rusia și Ucraina, însă fără ca Europa să fie inclusă în următoarea rundă, deși Zelenski ceruse implicarea europeană, potrivit aceleiași analize. Fisuri instituționale la Bruxelles și costuri de credibilitate Un episod descris ca relevant pentru incapacitatea UE de a vorbi „cu o singură voce” este reacția liderilor europeni după ce Antonio Costa , președintele Consiliului European, ar fi cerut biroului său să contacteze Kremlinul fără consultarea statelor membre, pentru a pregăti terenul unor eventuale negocieri de pace privind Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron l-au contrazis public, iar Macron a spus că: „El (Costa) nu poate reprezenta statele UE atunci când sunt în joc garanțiile de securitate”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ulterior pe necesitatea unui mesaj european unitar către Vladimir Putin, dar analiza subliniază contrastul dintre această ambiție și realitatea disensiunilor expuse public. Industria de apărare: proiecte mari, cooperare fragilă Pe dimensiunea operațională și industrială, analiza indică drept semnal de alarmă retragerea oficializată de Germania, la 8 iunie, din Future Combat Air System (FCAS) – proiect comun de avioane de vânătoare estimat la 100 de miliarde de euro. FCAS includea și motoare, senzori și o rețea digitală de informații („combat cloud”), iar disputa ar fi vizat inclusiv rolul de lider al companiei franceze Dassault și viziuni diferite asupra produsului final. În același context, este menționată intenția Germaniei de a-și reconstrui forțele armate cu peste 750 de miliarde de euro până în 2030, investiție care, în logica Berlinului, ar trebui să se traducă și într-un rol industrial și strategic mai mare – dar care, aplicată cooperării europene, poate deveni contraproductivă, potrivit analizei. Separat, Regatul Unit a prezentat pe 20 iunie trei prototipuri de rachete cu rază lungă, dezvoltate fără componente fabricate în SUA, într-un program de 18 luni („Proiectul Brakestop”), cu scopul explicit de a elimina posibilitatea unui veto american asupra desfășurării lor în Ucraina. Analiza apreciază reușita tehnică, dar o vede ca inițiativă națională, nu europeană, deci insuficientă pentru „suveranitatea strategică” a Europei. Concluzia de fond: UE își afirmă tot mai des autonomia strategică, însă rămâne cu un decalaj între ambiție și capacitatea de a acționa coerent, iar acest lucru îi reduce influența în dosarele de securitate care generează decizii, bugete și proiecte industriale pe termen lung. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv de risc pentru încrederea piețelor financiare , într-un context de criză politică în care spune că nu a fost informat despre demersul premierului desemnat, Adrian Veștea , de a negocia cu AUR pentru voturi, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute în Polonia, unde șeful statului a fost întrebat inclusiv dacă AUR este un partid pro-occidental. „În opinia mea, nu”, a răspuns Nicușor Dan, conform relatării News.ro preluate de publicație. Anticipatele, costul politic al „câtorva luni de incertitudine” Nicușor Dan a spus că exclude în continuare alegerile anticipate, pe care le consideră „o soluție extrem de nefericită pentru România”, invocând explicit efectul asupra percepției investitorilor. „Cred că ar fi o soluţie extrem de nefericită pentru România, pentru că nu ne permitem, în evaluarea mea, câteva luni de incertitudine, în special din perspectiva încrederii pieţelor financiare faţă de România.” Întrebat dacă a existat un moment în care a luat în calcul această variantă, președintele a precizat că, teoretic, toate opțiunile sunt analizate, dar „în mod practic, nu, până în momentul ăsta”. Mandatul lui Veștea și negocierile cu AUR În același context, Nicușor Dan a afirmat că nu a știut că Adrian Veștea a mers să negocieze cu AUR pentru a obține voturi. Președintele a susținut că Veștea „a primit un mandat” și că mai departe a fost „sarcina domniei sale”. Șeful statului a adăugat că informația era cunoscută „de multă lume, inclusiv de presă”, iar o intervenție din partea sa ar fi depășit atribuțiile constituționale. În ceea ce privește desemnarea lui Veștea fără acordul PNL, Nicușor Dan a explicat că, după „câteva săptămâni de blocaj”, a ales o soluție care, la momentul respectiv, părea că poate rezolva criza politică. [...]
Alertele automate de pe Android au oferit câteva secunde de reacție înaintea seismelor din Venezuela , un exemplu de utilizare operațională a telefoanelor ca „rețea” de senzori care poate reduce expunerea la risc în dezastre naturale, potrivit Mobilissimo . Publicația notează că două cutremure puternice au lovit nordul Venezuelei, primul cu magnitudinea 7,2, urmat după 39 de secunde de un al doilea, de 7,5, iar notificările au ajuns la milioane de oameni cu puțin timp înainte de undele cele mai distructive. Sistemul „ Android Earthquake Alerts ” nu „prezice” cutremurele, ci le detectează imediat după declanșare, folosind accelerometrele din telefoane. Dispozitivele pot identifica undele primare (P), care se propagă mai repede și sunt mai puțin distructive, înaintea undelor secundare (S), asociate cu pagubele cele mai mari. Când mai multe telefoane din aceeași zonă trimit simultan date similare, serverele Google calculează rapid epicentrul și intensitatea și trimit alerte către utilizatorii aflați pe direcția de propagare a undelor puternice. Telefonul, folosit ca infrastructură de avertizare Abordarea descrisă se bazează pe infrastructura deja existentă a telefoanelor Android, nu doar pe stații seismice clasice. Fiecare dispozitiv contribuie anonim la detectarea mișcărilor tectonice, iar împreună formează o rețea extinsă de senzori. În cazul Venezuelei, această arhitectură ar fi permis trimiterea avertizărilor cu câteva secunde înainte ca undele cele mai periculoase să ajungă în mai multe zone afectate. Publicația menționează și relatări ale unor supraviețuitori, care au spus pe platformele sociale că au primit notificarea de tip „Take Action” chiar înainte să simtă mișcările puternice ale solului, intervalul scurt fiind totuși suficient pentru ca unii să iasă din clădiri sau să se adăpostească. Context: intervenții și sprijin umanitar După cutremure, atenția s-a mutat pe operațiunile de salvare și ajutorare, iar orașul de coastă La Guaira este indicat drept una dintre zonele puternic afectate, cu echipe de intervenție care caută supraviețuitori printre clădiri prăbușite. Într-un mesaj publicat vineri, CEO-ul Apple, Tim Cook, a transmis că Apple va contribui financiar la eforturile umanitare din Venezuela, în timp ce rolul Google, în acest caz, a fost legat de funcționarea sistemului automat de avertizare, care a notificat utilizatorii înainte de sosirea undelor seismice mai distructive. [...]
