Știri
Știri din categoria Diverse
Simona Halep spune că finala de la Wimbledon a început să o câștige încă din vestiar, printr-un gest calculat care i-a schimbat starea mentală înainte să intre pe teren, potrivit Adevărul. Episodul, rememorat la șapte ani de la titlul din 13 iulie 2019, arată cum românca a încercat să preia inițiativa într-un moment în care protocolul turneului impune ca finalistele să intre simultan pe teren.
Halep a câștigat finala cu Serena Williams în două seturi, 6-2, 6-2, într-un meci considerat de publicație drept una dintre cele mai impresionante evoluții pe iarba londoneză. În relatarea ei, victoria „s-a conturat” înainte de primul punct, când a decis să nu mai aștepte lângă Serena în zona vestiarelor.
Fosta lideră mondială a povestit că a așteptat-o pe Serena Williams „vreo 9-10 minute”, timp în care se simțea tensionată, conștientă că urmează o finală de Wimbledon. Când adversara a apărut, Halep spune că a ales să se desprindă imediat și să fie prima care pornește spre teren:
„Și când a ieșit, m-am dus glonț, nu am mai așteptat-o să stea lângă mine, m-am dus așa și am zis eu mă duc să fiu prima, să intru prima pe teren și o să joc bine.”
Decizia a funcționat ca un declanșator psihologic: Halep afirmă că „de acolo” s-a „montat” și nu s-a mai lăsat intimidată de aura sportivei americane.
În aceeași rememorare, Halep spune că a fost intimidată în multe meciuri de statutul Serenei, pe care o consideră admirată de toată lumea din tenis. Totuși, ea susține că majoritatea duelurilor lor au fost strânse („90% dintre ele”), ceea ce îi dădea încredere că are o șansă, chiar dacă nu se aștepta ca acel context să fie tocmai o finală la Wimbledon, turneu pe care Serena îl câștigase „de vreo 10 ori”.
Contextul acestor dezvăluiri este legat de miniseria „Simona – povestea unui vis”, disponibilă pe Voyo, despre care Halep spune că a determinat-o să povestească lucruri pe care nu le-a spus public până acum. Pentru detalii suplimentare despre perioada respectivă, publicația trimite și la materiale conexe: despre prestația ei de la Wimbledon, alte amintiri din carieră și un moment descris ca decisiv în zona vestiarelor.
Recomandate
Peste o treime dintre români spun că li s-a redus nivelul de trai în ultimul an , deși sprijinul pentru apartenența la UE a urcat la un nivel record, arată datele din cel mai recent Eurobarometru citate de Știrile Pro TV . Contrastul indică o presiune economică resimțită la nivelul gospodăriilor, în paralel cu o percepție favorabilă asupra beneficiilor strategice ale Uniunii. Potrivit sondajului, peste 73% dintre români consideră apartenența la Uniunea Europeană un avantaj major, procent descris ca „nivel record” atât în România, cât și la nivelul statelor membre. Românii asociază UE cu menținerea păcii și întărirea securității, dar și cu creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai. Presiunea din prezent: satisfacție mai scăzută și deteriorarea nivelului de trai În același timp, indicatorii legați de calitatea vieții arată o diferență semnificativă față de media europeană. 63% dintre români se declară satisfăcuți de calitatea vieții lor, comparativ cu 83% dintre europeni . Mai direct, 38% dintre români spun că nivelul lor de trai a scăzut în ultimul an , față de 27% la nivelul cetățenilor din statele membre. Datele sugerează că, dincolo de percepția generală asupra direcției UE, o parte importantă a populației resimte în mod concret înrăutățirea condițiilor materiale. Încredere în UE și stare de spirit: optimism peste media europeană Eurobarometrul indică și o percepție pozitivă asupra UE: 53% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniune, cu 3 puncte procentuale peste media europeană . Tinerii între 15 și 24 de ani sunt grupa cu cea mai mare încredere. Pe zona de așteptări, 57% dintre români se declară optimiști cu privire la viitorul lumii, comparativ cu 38% dintre europeni . La nivel emoțional, în timp ce în UE „incertitudinea” este emoția dominantă (44%), în România pe primul loc este „speranța” (49%), urmată de „încredere” (40%). Totuși, românii se declară mai puțin fericiți și resimt mai puternic neputința decât ceilalți europeni, potrivit aceleiași surse. Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European a fost realizat între 9 aprilie și 4 mai 2026 , în toate cele 27 de state membre , pe baza a 26.421 de interviuri . [...]
Revizuirea prezenței militare americane în Europa va fi făcută după criterii strict militare, nu politice , iar Washingtonul vrea să discute cu aliații inclusiv accesul la baze și drepturile de survol, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , are miză operațională pentru statele-gazdă: modul în care sunt folosite infrastructura și facilitățile militare poate intra în negocieri bilaterale. Whitaker a spus că analiza privind desfășurarea trupelor și echipamentelor americane în Europa va fi realizată de Pentagon, cu contribuția EUCOM (Comandamentul forțelor SUA în Europa), și va ține cont de evaluarea amenințărilor și de nevoile Statelor Unite. Potrivit News.ro, diplomatul a insistat că nu există „nicio influență politică” asupra procesului și că, în acest moment, SUA „nu au nimic de anunțat”. Discuții despre baze și survol, după tensiuni legate de operațiunea împotriva Iranului Pe lângă revizuirea posturii militare, ambasadorul a indicat că Washingtonul intenționează să discute cu aliații condițiile de acces la bazele militare și drepturile de survol. Subiectul este sensibil în contextul nemulțumirilor exprimate de administrația Trump, după ce unele state europene ar fi restricționat utilizarea bazelor americane în timpul operațiunii împotriva Iranului. Într-un briefing de presă online, susținut înaintea summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare, Whitaker a afirmat că SUA vor căuta și „alte oportunități” pentru a clarifica bilateral anumite chestiuni cu aliații vizați. Context: reduceri de efective și ajustarea contribuției la modelul de forțe al NATO Whitaker a reamintit că, anul trecut, SUA au redus efectivele militare din Europa la nivelul de dinainte de 2022, prin retragerea unei brigăzi de luptă, iar la începutul acestui an au urmat reduceri suplimentare pentru a reveni la nivelul existent înainte de 2022. Ambasadorul a mai spus că, în luna mai, Departamentul Apărării i-a informat pe aliați că Statele Unite își reduc contribuția la modelul de forțe al NATO și le-a explicat cum „pot și trebuie” să compenseze aceste schimbări, menționând că până acum a existat „un răspuns foarte bun”. Totodată, el a descris o analiză desfășurată timp de șase luni de Departamentul Apărării privind desfășurarea forțelor americane și bazele din Europa, pe care a numit-o o revizuire de tip „NATO 3.0”. Potrivit lui Whitaker, aceasta va include consultări cu Congresul și cu aliații, iar obiectivul este ca forțele și bazele să fie „amplasate corespunzător” în raport cu amenințările existente. [...]
Un atac aerian rusesc de câteva ore asupra Kievului a lovit zeci de obiective civile și a avariat inclusiv o stație de ambulanță , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe serviciile de urgență ale capitalei ucrainene, potrivit Știrile Pro TV . Atacul, descris de autoritățile ucrainene ca „masiv”, a folosit drone de atac, rachete balistice și rachete de croazieră și a vizat regiunea Kiev în cursul nopții, fiind raportate lovituri în cinci cartiere. Jurnaliști ai AFP au auzit explozii în mai multe serii de atacuri care au durat câteva ore. Bilanțul comunicat joi dimineață de administrația militară din Kiev indică 16 răniți și doi morți. Potrivit aceleiași surse, 28 de situri au fost lovite, „în principal clădiri rezidențiale și infrastructuri civile”. Impact direct asupra intervențiilor de urgență Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că loviturile au avariat o clădire din centrul capitalei care adăpostea o stație de ambulanță. În cartierul Șevcenkivski, cinci lucrători din domeniul sănătății au fost răniți, iar unul dintre ei – un ambulanțier – este în stare critică, potrivit edilului. În alte zone, autoritățile au raportat incendii la acoperișul unei clădiri rezidențiale înalte și persoane blocate într-o clădire de nouă etaje avariată. Context: avertismentul lui Zelenski și escaladarea loviturilor Președintele Volodimir Zelenski avertizase cu o zi înainte, de la Dublin, că Rusia pregătește un atac „de mare anvergură” și le ceruse ucrainenilor să își „dubleze prudența” pentru a se proteja. Atacurile asupra Kievului au loc pe fondul unui război care a intrat în al cincilea an, capitala fiind vizată periodic de lovituri aeriene, uneori de amploare. În paralel, Kievul și-a intensificat în ultimele luni loviturile asupra Rusiei și a teritoriilor ocupate de Moscova, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea războiului sunt descrise ca fiind în impas. [...]
Calificarea Belgiei în optimi după un final dramatic poate schimba rapid calculele de tablou și presiunea sportivă din fazele eliminatorii , după ce europenii au întors un meci pierdut cu Senegal și au mers mai departe la CM 2026, potrivit Digi24 . Belgia s-a impus cu 3-2 după prelungiri, la Seattle, în șaisprezecimi, deși a fost condusă cu 2-0 până în minutul 86. Senegal a marcat prin Diarra (25) și Sarr (51), iar belgienii au egalat pe final, prin Lukaku (86) și Tielemans (89). Decizia din prelungiri: penalty după VAR Calificarea a fost decisă în minutul 120+5, când Youri Tielemans a transformat o lovitură de la 11 metri. Penalty-ul a fost acordat după intervenția VAR (sistemul video de arbitraj), în urma unui fault comis de Lamine Camara asupra lui Trossard, notează publicația, care citează Digi Sport. Meciul a fost arbitrat de Said Martinez, din Honduras. Ce urmează în optimi Belgia va juca în optimi cu câștigătoarea meciului SUA – Bosnia. În același timp, Senegal va întâlni învingătoarea din meciul SUA – Bosnia-Herțegovina, conform informațiilor din articol. [...]
Acuzațiile lui Dragoș Pîslaru despre un plan de rupere a PNL ridică miza instabilității politice , într-un moment în care negocierile și calculele pentru o majoritate guvernamentală se intersectează cu dispute interne și cu un litigiu în instanță privind decizii ale partidului, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că ar fi existat „un plan premeditat” de destabilizare și divizare a PNL, urmat de „alipirea” unei grupări liberale la PSD, pentru a crea voturile necesare în Parlament în vederea învestirii unui nou Executiv. În această schemă, miza ar fi fost izolarea conducerii liberale și îndepărtarea premierului Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Ce spune Pîslaru despre mecanismul „ruperii” PNL Pîslaru afirmă că strategia ar fi vizat izolarea „elementelor reformiste” și atragerea unei facțiuni din PNL de către PSD, astfel încât noua configurație să poată susține o majoritate alternativă. El a legat discuția de contextul moțiunii de cenzură, despre care spune că nu ar fi urmărit doar schimbarea guvernului, ci și reconfigurarea internă a PNL. În același context, Pîslaru a sugerat că președintele României, Nicușor Dan , ar fi fost „atras strategic” într-o „capcană” politică. „Cred că era un plan premeditat mult înainte, în care probabil i s-a spus şi preşedintelui că «rezolvăm noi», atrăgându-l în această capcană”, a explicat Dragoş Pîslaru. Totodată, el a indicat că Adrian Veștea ar fi fost parte din acest demers. „Acum, după ce punem elementele de puzzle împreună, cred că se conturează foarte clar că a existat un demers premeditat de rupere a PNL şi de alipire înapoi într-o alianţă cu PSD. Asta a fost, de fapt, calculul politic foarte greşit. Adrian Veştea? Da, cred că a fost în acea treabă”. De ce contează: risc de blocaj și volatilitate în jurul majorității Dincolo de disputa politică, acuzațiile vin într-un moment în care se discută explicit despre formule de guvernare și despre o posibilă „rotativă” (alternarea premierului între partide). În acest cadru, Pîslaru susține că un astfel de calcul ar fi fost „nociv” și ar fi pus România „într-o situație de instabilitate”. În paralel, Ilie Bolojan a declarat, în podcastul „Friendly Fire”, că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier inclusiv pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatează Biziday. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a spus că PSD acceptă varianta rotativei, dar numai dacă începe cu PSD, conform Agerpres. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD. Asta este ceea ce am spus și nu mi-am schimbat punctul de vedere”, a afirmat Grindeanu la Parlament, conform Agerpres. Context juridic în PNL: decizie provizorie a instanței Pe fondul acestor tensiuni, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL care a stat la baza organizării Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026. Decizia este provizorie, iar PNL are cinci zile pentru a depune apel; partidul a anunțat că va folosi „toate căile de atac” în instanță, potrivit informațiilor din articol. [...]
Scăderea petrolului la minimele ultimelor patru luni reaprinde discuția despre cât de repede se pot tempera costurile cu energia , într-un moment în care piața reacționează la semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miercuri, barilul de Brent (Marea Nordului), cu livrare în septembrie, a coborât cu 1,89%, la 71,57 dolari (aprox. 329 lei), cel mai mic nivel de la închiderea piețelor pe 27 februarie, înaintea primelor lovituri israeliano-americane în Iran. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – reperul american – cu livrare în august, a scăzut cu 1,32%, la 68,58 dolari (aprox. 315 lei), relatează AFP, citată de publicație. Negocierile SUA–Iran și Strâmtoarea Ormuz : principalul semnal urmărit de piață Scăderea vine pe fondul discuțiilor tehnice dintre reprezentanții americani și iranieni, desfășurate la Doha. SUA și Iranul negociază de la jumătatea lunii iunie, pentru o perioadă programată de 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, după semnarea unui protocol de acord pe 17 iunie, mediat de Pakistan și Qatar. O sursă diplomatică citată de AFP a confirmat că miercuri au avut loc astfel de discuții în capitala Qatarului. Președintele american a descris întâlnirile drept „foarte bune” și a spus că „totul decurge bine”. În paralel, analistul David Morrison (Trade Nation) a explicat că operatorii sunt „ușor încurajați” de relaxarea blocadei din Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Riscul operațional rămâne: Ormuz e încă tratată ca „zonă de război” Deși unele nave care transportă materii prime au traversat recent strâmtoarea, traficul maritim rămâne sub nivelul obișnuit. Morrison a mai spus că Teheranul ar dori să perceapă o taxă pentru escortarea navelor, în timp ce administrația Trump susține că o astfel de condiție nu poate face parte dintr-un acord de pace. Separat, sindicatele și operatorii din sectorul maritim au anunțat într-un comunicat că vor continua să considere Strâmtoarea Ormuz o zonă de război cel puțin până pe 9 iulie. SUA a apelat la rezerva strategică: 89 de milioane de barili retrași Pe partea de ofertă, Agenția pentru Informații în domeniul Energiei (EIA) din SUA a raportat că miercuri au fost scoși 89 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică a țării. Cantitatea reprezintă jumătate din angajamentul de 172 de milioane de barili asumat de Washington pentru a compensa pierderile de exporturi de hidrocarburi din Golful Persic, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. România: carburanții rămân sus, în pofida ieftinirii petrolului În România, prețurile la pompă sunt încă ridicate, notează publicația. Petrom și Socar sunt singurele stații care au majorat prețul motorinei miercuri dimineață, 1 iulie, după ce plafonarea prețului nu a mai fost prelungită. În stațiile monitorizate din București: benzina standard: cel mai mic preț este 8,62 lei/litru, la Petrom (neschimbat față de vineri); motorina standard: cel mai mic preț este 9,24 lei/litru, la Rompetrol, față de 9,18 lei/litru cu o zi înainte (creștere de 0,06 lei). [...]
