Știri
Știri din categoria Diverse
România își pregătește un Plan Național de Acțiune anti-drone, după un workshop de patru zile organizat la Parlament împreună cu partea americană, potrivit Digi24. Miza este construirea unei abordări „la nivelul întregului guvern” pentru detectarea, urmărirea și contracararea sistemelor fără pilot, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii critice.
La eveniment au participat ambasadorul SUA Darryl Nirenberg, oficiali români din domeniul securității, reprezentanți ai apărării și parlamentari. Workshopul a fost organizat împreună cu Oficiul pentru Răspuns și Planificare în domeniul Armelor de Distrugere în Masă din cadrul Biroului pentru Controlul Armamentelor și Neproliferare al Departamentului de Stat al SUA.
Conform Ambasadei SUA la București, atelierul a reunit actori din mai multe domenii – securitate națională, informații, transport maritim, aviație, energie și intervenție în situații de urgență – și a vizat politici și planuri de acțiune privind combaterea sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS, adică măsuri și capabilități de contracarare a dronelor).
În cele patru zile, discuțiile s-au concentrat pe consolidarea capacităților de a detecta, urmări și contracara sisteme fără pilot aeriene, de suprafață și subacvatice „din regiune”. Totodată, workshopul „a pus bazele” unui Plan Național de Acțiune al României, care ar urma să includă:
Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, a legat proiectul planului de securitatea regională și de Flancul Estic al NATO.
„Proiectul Planului Național de Acțiune elaborat în această săptămână reprezintă un pas important către o Românie mai sigură și mai protejată. Parteneriatul nostru Strategic dă cele mai bune rezultate atunci când preocupările comune devin acțiuni comune, iar Statele Unite rămân angajate să stea umăr la umăr cu România pentru a face față împreună acestei amenințări.”
Senatorul Silviu-Iulian Coșa, președintele Comisiei pentru apărare din Senat, a spus că dronele „au schimbat mediul de securitate” pe Flancul Estic și că România are nevoie de „o abordare națională coerentă”. El a precizat că specialiștii vor analiza rezultatele workshopului, iar comisia este pregătită să acționeze pe baza recomandărilor, inclusiv „acolo unde este necesar” în privința cadrului legislativ.
„Acest atelier a reunit instituțiile cu rol în combaterea sistemelor fără pilot pentru un schimb aprofundat privind rolurile, procedurile și protecția infrastructurii critice.”
În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar pentru finalizarea planului sau pentru eventuale modificări legislative, ci indică doar că proiectul a fost conturat în cadrul atelierului și urmează să fie analizat de specialiști.
Recomandate
Siegfried Mureșan pune sub semnul întrebării capacitatea viitorului Executiv de a livra reforme și de a atrage fonduri europene , susținând că PSD ar urma să trimită în Guvern miniștri mai slabi decât cei propuși anterior de PNL, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL afirmă că, pentru fiecare dintre cele 11 ministere pe care PSD „vrea să le ocupe acum”, liberalii ar fi propus „miniștri mult mai buni” cu două săptămâni înainte, însă echipa PNL nu a primit votul Parlamentului. Mesajul a fost transmis vineri, într-o postare pe Facebook . În intervenția sa, Mureșan compară nominalizări asociate celor două partide, enumerând perechi de nume pentru portofoliile vizate, și susține că PNL ar fi venit cu „oameni competenți, pregătiți să continue reformele, să reducă risipa, să atragă fonduri europene și să modernizeze statul”. De ce contează: reforme, risipă și bani europeni Miza invocată de Mureșan nu este doar una politică, ci una de guvernare: capacitatea miniștrilor de a implementa reforme și de a gestiona eficient resursele publice, inclusiv prin reducerea risipei și atragerea fondurilor europene. În această logică, el sugerează că formula propusă acum ar putea fi sub nivelul așteptărilor. Ce urmează, în viziunea PNL Mureșan mai spune că „oamenii își doresc un guvern mai bun”, dar că actuala majoritate parlamentară „dorește altceva”. În același mesaj, el leagă perspectiva unui „guvern mult mai bun” de rezultatul alegerilor și de formarea unei majorități „pentru modernizarea României”. „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum. Pentru a avea un guvern mult mai bun, trebuie să câștigăm alegerile și să formăm o majoritate pentru modernizarea României” [...]
USR își asumă vot împotriva învestirii Guvernului PSD–Luca Niculescu , o decizie care complică ecuația majorității parlamentare și mută presiunea pe coalițiile de sprijin ale noului Cabinet, potrivit Digi24 . USR spune că hotărârea a fost luată „în unanimitate” în Comitetul Politic și vizează votul din Parlament pentru învestirea „Guvernului PSD – Luca Niculescu”. În comunicatul citat de Digi24, partidul susține că Executivul ar urma să fie „condus de la sediul PSD” și să se sprijine pe „o majoritate toxică cu AUR”, motiv pentru care nu poate primi susținerea USR. Miza: majoritatea de învestitură și stabilitatea politică În argumentația sa, USR contestă ideea că noua formulă ar aduce stabilitate politică, acuzând PSD că revine la un model de guvernare „bazat pe risipirea banilor publici, protejarea privilegiilor și blocarea reformelor”. Partidul afirmă că România ar avea nevoie de stabilitate construită pe „reforme reale”, „responsabilitate în cheltuirea banului public”, „independența justiției” și „respect față de cetățeni”. Președintele USR, Dominic Fritz , afirmă că formațiunea va rămâne în opoziție și că va urmări activitatea viitorului guvern, anunțând totodată intenția de a construi „alianța politică reformistă” pentru următoarele alegeri. „Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră.” Ce urmează în Parlament Guvernul Niculescu este descris ca fiind format din 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți. Ședința comună a Parlamentului pentru votul de învestitură este programată marți, de la ora 14.00. [...]
Un plan rusesc care vizează reducerea cu până la 90% a energiei și încălzirii în Kiev, Harkov și Odesa ar putea forța Ucraina să intre în iarnă cu întreruperi masive de utilități, cu efect direct asupra funcționării economiei urbane și a serviciilor publice, potrivit Digi24 . Informația se bazează pe un document rus interceptat, descris ca un plan de campanie împotriva infrastructurii energetice și de apă. Planul ar prevedea folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe, cu ținte precum centrale electrice, substații și instalații de alimentare cu apă, relatează TVPWorld. În document sunt menționate ca priorități Kiev, Harkov și Odesa, cu obiectivul de a diminua drastic alimentarea cu energie electrică și încălzire și de a afecta grav inclusiv sistemele de canalizare. Ținte energetice și riscul pentru centralele nucleare Documentul, prezentat de ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal , partenerilor europeni și obținut de The New York Times , include și intenția de a lovi stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei la rețea. Potrivit materialului, un astfel de scenariu ar putea duce la oprirea acestora. The New York Times precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea documentului. În același timp, Digi24 notează că Vladimir Putin a amenințat public cu o campanie amplă împotriva infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă, prezentată ca represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. De ce contează: capacitatea de apărare și „fereastra” de o lună În material este citată și o evaluare potrivit căreia Rusia intră în iarnă cu stocuri de rachete balistice și drone cu propulsie cu reacție pe care Ucraina a avut dificultăți să le intercepteze. Agenția ucraineană Ukrainska Pravda a relatat, pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, că aproximativ 1.000 de rachete, drone și bombe rusești ocolesc apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună. Concluzia sugerată este că Moscova ar putea miza pe paralizarea sistemului energetic într-un interval de circa o lună, pe fondul lipsei sistemelor de apărare aeriană, în special a rachetelor de interceptare Patriot. Pregătiri în Ucraina, dar cu limitări Oficialii ucraineni s-au pregătit luni întregi pentru noi atacuri, prin reparații și consolidarea rețelei electrice, însă experții avertizează că măsurile ar putea doar să atenueze impactul. Olena Pavlenko, directoarea think-tank-ului energetic ucrainean DiXi Group, a declarat pentru The New York Times că patru ierni de război au slăbit rețeaua, iar încă una ar fi echivalentul unui efort extrem în condiții limitate. „Ar fi ca și cum ai alerga un maraton cu un singur plămân.” [...]
Avertismentul premierului polonez indică un risc operațional direct pentru rutele logistice către Ucraina , în special pe frontiere și pe liniile feroviare folosite la transportul de gaze, petrol și alimente, potrivit Digi24 . Donald Tusk spune că Rusia ar putea escalada atacurile hibride împotriva Poloniei înainte de Ajunul Crăciunului (24 decembrie). Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă după summitul Consiliului European de la Bruxelles, iar Tusk a avertizat că „iarna va fi extrem de dificilă”, pe fondul intensificării amenințărilor rusești la adresa Occidentului. Informația este relatată de TVP World , citată de Digi24. Unde vede Polonia vulnerabilități: frontiere și cale ferată Tusk a indicat că riscurile ar fi „deosebit de accentuate” de-a lungul frontierelor și al liniilor feroviare utilizate pentru transportul de provizii esențiale către Ucraina, inclusiv gaze, petrol și alimente. În acest context, premierul polonez a spus că Polonia ar trebui să se aștepte la o intensificare a tentativelor de sabotaj și a „provocărilor”, inclusiv la o scară mai mare decât până acum. „Ar trebui să ne așteptăm, așa cum am făcut-o până acum, dar la o scară mai mare, la tentative de sabotaj sau provocări în Polonia.” Context: alertă sporită în Europa și riscul de „testare” a NATO În ultimele luni, Europa a fost în alertă sporită după evaluări ale serviciilor de informații care au avertizat că Rusia ar putea „testa NATO” prin sabotaj, atacuri cibernetice, activități cu drone sau chiar o operațiune militară limitată. Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a raportat în ultimii ani o serie de incidente ostile suspectate a avea legătură cu Rusia, inclusiv incursiuni cu drone, incendieri ale unor obiective și sabotaj feroviar. Tusk a mai spus că amenințarea se extinde și asupra celor trei state baltice. [...]
Ilie Bolojan spune că nu identifică „o greșeală mare” din mandatul de premier , dar admite că unele decizii „nu au fost perfecte” și descrie un criteriu personal de evaluare a hotărârilor luate la vârful Executivului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută vineri seară, la Digi24 , după ce premierul interimar a fost întrebat dacă are ceva să-și reproșeze în perioada în care a condus Guvernul. Bolojan a spus că, într-o funcție „atât de importantă”, iei decizii zilnic și că, inevitabil, unele puteau fi mai bune. Cum își descrie Bolojan filtrul de decizie Bolojan afirmă că a încercat să trateze deciziile guvernamentale ca pe unele care ar privi direct propria familie sau propria firmă, iar întrebarea pe care și-ar fi pus-o constant a fost dacă o anumită măsură „este bine pentru familia mea”. „Nu am o greșeală anume mare pe care am făcut-o. Sigur că nu toate deciziile, zecile de decizii zilnice, au fost perfecte. Întotdeauna poți să iei decizii mai bune. Dar tot ce am decis, am decis așa cum țara noastră ar fi familia mea, ar fi firma mea. M-am gândit întotdeauna: este bine pentru familia mea? Asta am decis.” În același răspuns, premierul interimar a adăugat că „poate unele lucruri n-au fost perfecte” și că „altele se puteau face mai bine”, însă a insistat că nu are „ceva anume” pe care să îl indice drept cea mai mare greșeală. De ce contează Mesajul vine într-un moment în care mandatul de premier interimar presupune decizii rapide și cu efecte directe în administrație, iar lipsa asumării unei erori punctuale poate influența modul în care este evaluată responsabilitatea politică pentru deciziile luate în această perioadă. În materialul citat nu sunt oferite exemple concrete de decizii la care se referă Bolojan. [...]
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar , după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24 . Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph , este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit. Cine decide, de fapt, parametrii unui serviciu critic În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE. Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită: „El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.” Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului. Reacții și negări la Washington Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.” Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC. De ce contează Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție. [...]
