Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul de la Capidava a întârziat exporturile de cereale pe Dunăre și a generat pierderi pentru armatori, după ce o navă supraîncărcată a eșuat și a paralizat traficul fluvial între Galați și Constanța timp de circa o săptămână, potrivit Digi24.
Peste 100 de nave, majoritatea încărcate cu cereale, au rămas blocate pe ambele sensuri de navigație, ceea ce a împins în lanț termenele de livrare și a crescut costurile operaționale pentru transportatori. Reprezentanții firmelor de navigație spun că au făcut sesizări repetate către autorități până la deblocarea zonei.
Conform relatării, incidentul a pornit de la o navă încărcată peste limita permisă, care a rămas blocată și a obturat canalul navigabil în zona Capidava. Primarul comunei Topalu, Valentin Stanciu, explică faptul că supraîncărcarea a contribuit la eșuare și la imposibilitatea navei de a elibera singură traseul.
Traficul a fost reluat după lucrări de dragaj. Inginerul Răzvan Oana, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, spune că intervențiile au fost îngreunate de debitul scăzut al Dunării și de duritatea stratului din albie care a trebuit îndepărtat.
„Intervențiile au fost dificile din cauza lipsei de aluviuni, cu debitul scăzut al Dunării și stratul care a trebuit scos din albia fluviului era foarte tare. Din perimetrul de dragaj s-au scos aproximativ 7.000 - 8.000 de metri cubi.”
Pentru operatori, blocajul s-a tradus în consum de combustibil și costuri cu echipajele, în timp ce navele au staționat. Directorul unei firme de navigație, Cătălin Țigănuș, afirmă că doar compania sa avea zeci de nave cu cereale care așteptau descărcarea în Constanța.
„Sunt întârzieri foarte mari! Numai noi avem 36 de nave încărcate cu cereale, care așteaptă să fie descărcate în Constanța. Faptul că au stat navele blocate și au consumat motorină, echipajele sunt plătite, asta înseamnă pierderile de armatori în momentul de față.”
Digi24 notează că navigația în zona Capidava a fost blocată mai bine de o săptămână, iar efectele întârzierilor se resimt pe ruta fluvială folosită pentru transportul cerealelor către Portul Constanța.
Recomandate
UDMR pune sub semnul întrebării scenariul dizolvării Parlamentului , iar mesajul are miză de stabilitate politică într-un moment în care partidele negociază susținerea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că informația potrivit căreia președintele Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului este „o simplă speculație” și „o cacealma”. Csoma Botond afirmă că nu crede că amenințarea ar fi reală și sugerează că ar putea fi folosită ca instrument de presiune pentru accelerarea învestirii guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, cu obiectivul ca acesta să treacă „săptămâna viitoare”. „Eu nu cred chestia asta, cred că e o simplă speculație. (...) E o cacealma, după părerea mea.” Ce transmite UDMR: vot pentru guvern și disponibilitate pentru un acord În același context, Digi24 relatează că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că formațiunea va vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în Parlament Luca Niculescu, indiferent dacă Executivul va fi unul tehnocrat sau „format în jurul PSD”. UDMR se declară, de asemenea, gata să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat. Întrebat ce ar trebui să conțină un astfel de acord, Csoma Botond spune că nu poate oferi „toate detaliile”, dar indică teme mari pe care le consideră prioritare: bugetul pe 2027; legea salarizării unice; o posibilă majorare a pensiilor anul viitor. De ce contează: stabilitatea majorității și predictibilitatea deciziilor Mesajul UDMR mută accentul de la un scenariu de criză (anticipate/dizolvare) la negocierea unei majorități funcționale, măcar pe anumite subiecte, pentru ca viitorul guvern să nu rămână „în derivă” după învestire, potrivit declarațiilor lui Csoma Botond. În lipsa unor confirmări oficiale în material privind intenția președintelui, afirmațiile rămân la nivel de poziționare politică și interpretare a informațiilor vehiculate despre posibila dizolvare a Parlamentului. [...]
Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Yemen ridică riscul de șocuri pe lanțul regional al energiei , după ce Arabia Saudită a lovit un depozit strategic de petrol de la periferia capitalei Sana’a, într-o nouă escaladare a confruntării cu rebelii Houthi, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Guardian. Atacul a vizat depozitul Central Sabaha Station, în vestul orașului, descris ca având rezervoare mari ce „adesea conțin cantități substanțiale de produse petroliere”. Totuși, Compania Petrolieră din Yemen a declarat că instalațiile sale de stocare erau goale în momentul loviturii, ceea ce face neclar impactul imediat asupra disponibilității de combustibili la nivel local. Înainte de lovituri, un purtător de cuvânt saudit a avertizat civilii să părăsească zona vizată. Răspuns la atacul asupra aeroportului din Riad și amenințări către Aramco Loviturile asupra depozitului de petrol sunt prezentate ca un răspuns al Arabiei Saudite la atacul Houthi asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad , produs sâmbătă, în urma căruia au murit 13 persoane și 300 au fost rănite. Aeroportul ar urma să rămână închis cel puțin până sâmbătă, o întrerupere cu efect direct asupra funcționării economiei și asupra mesajului de siguranță pe care Riadul încearcă să-l transmită investitorilor. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt Houthi a avertizat angajații și cetățenii din apropierea oricărei instalații afiliate companiei Aramco Petroleum din Riad să evacueze zona, susținând că ar fi „o țintă legitimă”. Extinderea loviturilor și miza rutelor de transport Pe lângă depozitul de la Sana’a, au fost lovite și depozite de petrol ale grupării Houthi din portul Ras Isa (Hodeidah), în „10 valuri de bombardamente”, care ar fi urmărit să imobilizeze armata Houthi în contextul avansului acesteia spre sud, inclusiv către Taiz. De asemenea, saudiții au lovit ceea ce consideră o ascunzătoare a conducerii Houthi în zona Bani Mu’in, în districtul de frontieră Razih (vestul provinciei Saada). Contextul mai larg al escaladării include controlul unor zone-cheie de-a lungul Strâmtorii Bab el-Mandeb , descrisă ca o cale navigabilă crucială pentru transportul petrolului din Golf și al altor mărfuri, la capătul sudic al Mării Roșii. De ce contează: conflictul se mută pe infrastructura energetică Materialul indică o intensificare a confruntării prin lovirea și amenințarea explicită a infrastructurii energetice. Un specialist citat, Baraa Shiban (Royal United Services Institute), avertizează că Arabia Saudită întâmpină dificultăți în a răspunde la tehnologia îmbunătățită a armamentului Houthi, în special drone mai mici, care zboară la altitudine joasă și sunt mai greu de detectat. În teren, Houthi s-ar fi apropiat de Taiz suficient cât să lanseze rachete asupra zonelor rezidențiale, iar autoritățile locale au cerut sprijin militar, pe fondul avertismentelor din sănătate publică privind lipsa medicamentelor pentru pacienții de la terapie intensivă. În paralel, forțele aliniate guvernului au trimis întăriri în districte din guvernoratele Lahij și Al-Waz’iyya. Separat, în dinamica internă anti-Houthi, Consiliul de Tranziție din Sud (STC) își crește rolul, deși obiectivul său principal rămâne secesiunea sudului Yemenului, ceea ce complică perspectiva unei coaliții coerente pe termen mediu. [...]
Franța își întărește mesajul de „toleranță zero” față de ingerințe străine în alegerile din 2027 , iar șeful diplomației de la Paris îl indică pe Elon Musk și comunitatea MAGA între actorii care ar încerca să influențeze și să polarizeze dezbaterea publică europeană, potrivit Digi24 . Jean-Noël Barrot a avertizat, într-un discurs de încheiere a unei conferințe a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) despre încredere și consolidarea democrației, că în perspectiva prezidențialelor din 2027 „adversarii democrației” ar încerca să destabilizeze Franța. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției France Presse, cu preluare Agerpres. Ministrul a susținut că astfel de acțiuni exploatează teme care divizează societatea – imigrația, laicitatea și conflictul israeliano-palestinian – pentru a alimenta „ura și tensiunile”, afirmând că fenomenul ar fi fost „documentat pe larg”. Ce tip de ingerințe invocă Parisul Barrot a enumerat mai multe exemple de acțiuni pe care le consideră parte dintr-o strategie de influențare a dezbaterii publice: o companie israeliană care ar fi creat conturi false „pentru a înscena dispute artificiale” pe tema palestiniană; „campanii de hărțuire masivă online” atribuite lui Elon Musk împotriva liderilor europeni, care ar urmări să submineze dezbaterile naționale prin viralitatea rețelei sale sociale; „campanii perfide” care ar sugera că viitoarele alegeri prezidențiale franceze vor fi trucate. În același context, ministrul a acuzat și exploatarea manifestațiilor liceenilor din Franța prin „relatări ostile” venite din Rusia și China, „trecând prin Iran și comunitatea MAGA”, descrisă ca fiind formată din susținători ai președintelui american Donald Trump. Context: intervenții publice ale lui Donald Trump despre Franța Digi24 notează că, săptămâna trecută, Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că ceea ce se întâmplă în Franța ar fi „o imigrație în masă scăpată de sub control” și că „nu este vorba despre școli”, ci despre „islamul care vrea să pună mâna pe o țară odinioară măreață”. Miza: semnal de reglementare și securitate democratică Mesajul politic transmis de Paris este că ingerințele externe sunt tratate ca problemă de suveranitate, iar reacția anunțată este una fermă. „Îi vedem, îi denunţăm şi le răspundem cu intransigenţă. Nu vom tolera nicio ingerinţă străină, indiferent de unde vine ea. Este o chestiune de suveranitate”, a declarat Jean-Noël Barrot, potrivit Digi24. [...]
Donald Trump a evitat să acuze direct Rusia că a încălcat armistițiul energetic , susținând că și Ucraina a lovit anterior obiective energetice rusești, într-o poziționare care complică aplicarea și credibilitatea unei înțelegeri menite să limiteze atacurile asupra infrastructurii de energie, potrivit Digi24 . Armistițiul a fost anunțat de liderul american duminică, 11 octombrie, „în mod neașteptat”, iar Kievul ar fi fost luat prin surprindere. Trump a spus că înțelegerea era în vigoare „pentru că am spus eu că au căzut de acord”, conform relatării preluate de Digi24 de la Kyiv Independent . Întrebat de jurnaliști dacă Rusia a încălcat armistițiul, Trump a răspuns: „O să vă spun mai târziu despre asta”. La o altă întrebare, el a invocat acțiuni ale Ucrainei din ziua anterioară: „Ei bine, Ucraina a lovit numeroase obiective cu o zi înainte.” Atacuri asupra infrastructurii energetice, la câteva ore după anunț La doar câteva ore după anunțul făcut de Trump, Rusia ar fi încălcat armistițiul printr-un atac asupra centralei electrice CHP-5 din Harkov. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că duminică, 11 octombrie, Kremlinul a atacat șase instalații energetice, iar în urma acestor lovituri au fost rănite 33 de persoane în întreaga țară. Zelenski a mai spus că, în ultima săptămână, Rusia a efectuat peste 200 de atacuri asupra instalațiilor electrice și de transport ale Ucrainei, pe lângă 17 atacuri asupra instalațiilor de gaze și petrol. Poziția Kievului și lipsa unui răspuns oficial al Rusiei În același timp, Ucraina „s-a abținut” să atace rafinăriile de petrol ale Rusiei în ultimele două zile, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a transmis luni, 12 octombrie, că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic dacă și Rusia face același lucru, dar a susținut că o încetare a focului care ar viza doar rafinăriile de petrol „nu are sens”, în condițiile în care Ucraina ar avea o singură rafinărie „grav avariată”, atacată anterior de Rusia. Rusia nu a oferit un răspuns oficial privind încetarea focului, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova își dorește „o pace pe termen lung”, fără să detalieze ce ar presupune aceasta. Trump a afirmat că SUA lucrează cu ambele părți pentru a opri conflictul: „Colaborăm cu ei (Ucraina) și cu Rusia pentru a pune capăt războiului.” [...]
Europa este împinsă spre o accelerare forțată a producției de armament , pe fondul diferenței tot mai mari față de ritmul industriei militare ruse, potrivit declarațiilor ministrului polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , relatate de Digi24 . Mesajul are o miză directă pentru bugetul UE și pentru companiile din industria de apărare, într-un moment în care Varșovia contestă propunerile de cheltuieli pentru perioada 2028–2034. Oficialul polonez a spus, marți, la Forumul de Securitate de la Varșovia, că Europa nu poate „rămâne adormită” în fața ritmului de producție al Rusiei și că perioada de pace „s-a încheiat”, continentul trebuind să se pregătească să „apere civilizația”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 publicației TVP World. Diferența de ritm: Rusia vs. UE, în cifrele citate În sprijinul argumentului, articolul indică o comparație între nivelul de efort militar al Rusiei și cel al statelor UE: Rusia ar fi cheltuit aproximativ 7,5% din PIB pentru cheltuieli militare în 2025, potrivit unei analize a Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Rusia ar fi produs aproximativ șapte milioane de muniții de artilerie, mortiere, tancuri și rachete, conform datelor Serviciului de Informații Externe din Estonia. Cheltuielile totale de apărare ale statelor membre UE, cumulat, au fost estimate la 2,2% din PIB-ul combinat anul trecut, potrivit unui raport al UE „ajuns în presă”, citat de Euronews. Același raport estimează producția de muniție a celor 27 de state UE plus Norvegia la două milioane de obuze de artilerie în acest an. Miza bugetară: Polonia respinge propunerea președinției irlandeze Într-o conferință de presă comună cu comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, ministrul polonez a cerut consolidarea rapidă a capacității industriei europene de apărare, argumentând că întârzierea ar însemna costuri mai mari în viitor. Kosiniak-Kamysz a afirmat că Polonia insistă pentru creșterea cheltuielilor de apărare și securitate în bugetul UE și a calificat drept „inacceptabile” propunerile actuale ale președinției irlandeze. Irlanda deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE și a prezentat o propunere de buget pentru 2028–2034 care ar include: o reducere de 8% a cheltuielilor față de planul Comisiei Europene; o reducere de aproximativ 13% a rubricii bugetare mai largi dedicate competitivității, prosperității și securității. Ce urmează Mesajul Poloniei leagă explicit creșterea producției de armament de arhitectura bugetară a UE pentru 2028–2034, ceea ce sugerează că disputa se va muta în negocierile dintre statele membre privind prioritățile de finanțare. În paralel, presiunea pentru „multiplicarea” producției în apărare indică o posibilă reorientare a capacităților industriale europene, dacă va exista acoperire financiară la nivel european. [...]
USR acuză o „presiune” politică prin scenariul dizolvării Parlamentului , pe fondul negocierilor pentru învestirea unui nou guvern, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler , susține că informația potrivit căreia președintele României ar pregăti dizolvarea Parlamentului este „o bârfă lansată de PSD”, menită să strângă voturi pentru un cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu , în care să intre și miniștri social-democrați. Seidler a spus că zvonul ar funcționa ca instrument de presiune asupra partidelor, în condițiile în care ar fi vehiculată ideea unui decret de dizolvare care „ar urma” să fie semnat vineri, dacă nu se conturează o susținere clară pentru Niculescu. „Cred că cine a lansat această bârfă asta își dorește: să pună presiune pentru a strânge voturi pentru miniștrii PSD în Guvernul Luca.” Poziția USR: fără PSD în guvern, dar deschidere pentru PNL și UDMR Reprezentantul USR a reiterat că partidul nu va vota un executiv din care să facă parte PSD sau „surogați de PSD”. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD sau surogați de PSD.” În același timp, Seidler a afirmat că USR rămâne disponibil să participe la guvernare alături de PNL și UDMR, conform declarațiilor sale. De ce contează: incertitudine politică și semnal pe politica fiscal-bugetară Dincolo de disputa politică, miza imediată este capacitatea de a forma o majoritate care să treacă un guvern prin Parlament, într-un context în care partidele își condiționează sprijinul. Seidler a legat explicit disponibilitatea USR de un set de direcții care ating și zona de politici economice și bugetare, inclusiv reducerea cheltuielilor statului și „disciplină financiară”. „Avem disponibilitatea (...) de a contribui la reducerea cheltuielilor încă nereduse suficient ale statului român, de a avea o disciplină financiară, de a nu arunca cu bani pe care România nu-i are.” Ce spune Seidler despre dizolvarea Parlamentului Seidler a invocat declarații publice ale președintelui României, despre care afirmă că ar fi respins în repetate rânduri varianta dizolvării Parlamentului, chiar dacă ar exista posibilitatea constituțională. În lipsa unei poziții explicite noi din partea șefului statului, USR tratează scenariul ca pe un zvon. „Până când președintele României nu spune expres acest lucru, eu consider că e doar o bârfă lansată de PSD.” Context: disputa despre „guvern apolitic” În intervenția sa, Seidler a contestat și ideea unui guvern „apolitic”, argumentând că orice executiv care primește votul de învestitură capătă, inevitabil, „culoarea” majorității parlamentare care îl susține. „Guvern nepolitic, apolitic nu există.” [...]
