Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul italian vrea să blocheze alegerile din fotbal și să pună federația sub „administrare specială”, o procedură de urgență comparată în articol cu o formă de insolvență, după a treia ratare consecutivă a calificării Italiei la Cupa Mondială, potrivit Digi24. Miza depășește sportul: disputa a devenit un test de influență politică asupra unei instituții considerate independentă, într-un sector cu impact economic și de imagine major în Italia.
Italia a ratat ultimele trei ediții ale Cupei Mondiale: în 2018 (eliminată la baraj de Suedia), în 2022 (înfrângere cu Macedonia de Nord în semifinalele barajului) și în 2026 (înfrângere la lovituri de departajare, 1-4, cu Bosnia și Herțegovina, în finala barajului).
Partidul „Frații Italiei” a propus limitarea puterii Federației Italiene de Fotbal (FIGC), după ce președintele Gabriele Gravina (72 de ani) a demisionat în aprilie, sub presiune, în urma eșecului din baraj. În contextul în care alegerile pentru conducerea FIGC sunt programate pentru 22 iunie, aliații premierului fac presiuni pentru anularea votului și plasarea federației sub administrare specială.
În material, această administrare specială este descrisă ca o procedură de urgență folosită în trecut în fotbal pentru depășirea unor scandaluri majore de corupție și este comparată cu o procedură „asimilabilă insolvenței” din mediul de afaceri.
Ministrul italian al sportului, Andrea Abodi, a susținut că simpla organizare de alegeri nu rezolvă criza.
„Prima preocupare nu ar trebui să fie organizarea de noi alegeri; nu prin alegeri se creează condițiile pentru o revenire.”
Oficiali din fotbal au criticat intervenția guvernului, susținând că ar fi o încercare de a bloca favoritului Giovanni Malagò (67 de ani), fost președinte al Comitetului Olimpic Italian (CONI), care nu ar fi agreat de partidul Giorgiei Meloni.
Gravina a respins ideea administrării judiciare, sugerând că ar echivala cu o „ocupație” a fotbalului de către guvern.
„Ideea de a plasa FIGC sub administrare judiciară, pentru mine, sugerează doar o ocupație (din partea guvernului); nu oferă niciun fel de perspectivă pentru viitor.”
Opoziția a acuzat-o pe Meloni că urmărește centralizarea controlului și numiri politice în instituții-cheie, inclusiv în autoritatea de supraveghere a piețelor financiare și în justiție. Guvernul neagă că ar încerca să își extindă influența asupra FIGC, iar Abodi a calificat acuzațiile drept „patetice și nefondate”.
Articolul descrie FIGC ca un sistem în care mai multe componente (fotbal amator, jucători, manageri, arbitri etc.) pot exercita drept de veto, ceea ce poate bloca schimbările structurale. Gravina afirmă că, în acest cadru, reformele sunt practic imposibil de împins înainte.
El dă ca exemplu o propunere menită să îmbunătățească stabilitatea financiară și calitatea jocului din Serie A: reducerea numărului de cluburi din prima ligă de la 20 la 18. Potrivit lui Gravina, această propunere a fost respinsă de 17 ori de diviziile inferioare.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de alegeri, varianta administrării speciale pare să își piardă avântul. Formal, autoritatea de a impune o astfel de măsură revine CONI, nu guvernului, iar condițiile invocate pentru justificare (abateri grave sau perturbarea competițiilor) nu ar fi îndeplinite.
Ultima opțiune menționată este o analiză juridică privind un posibil conflict de interese în cazul lui Malagò. Administrația Meloni a cerut unui organism independent anticorupție și CONI să examineze situația înainte de votul din 22 iunie, însă doi foști oficiali din fotbal citați în articol consideră puțin probabil ca demersul să aibă succes. Sursa inițială a relatării este Politico, potrivit Digi24.
Recomandate
Blocajul în desemnarea premierului ar urma să se prelungească cel puțin până pe 21 septembrie , potrivit unei declarații publice a liderului AUR, George Simion , consemnată de Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a unui prim-ministru de către președintele Nicușor Dan . Simion a scris pe Facebook că „până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier”, asociind întârzierea cu situația țării și cerând organizarea de alegeri. În același mesaj, liderul AUR a susținut că partidul pe care îl conduce ar trebui să primească șansa de a forma Guvernul. „Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier! Ce merită cei care au dus țara în această gaură?” „Vrem alegeri libere! Lăsați-ne să guvernăm” Ce se știe despre calendarul consultărilor Declarația lui Simion contrazice, ca orizont de timp, informațiile prezentate anterior de Digi24, potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar urma să cheme liderii partidelor la consultări începând cu 1 septembrie, iar desemnarea unui premier ar putea avea loc până la finalul săptămânii viitoare. În varianta discutată, potrivit acelorași informații, ar fi vorba despre un Guvern cu miniștri politici și un premier independent. Context: presiuni publice pentru nominalizare Digi24 amintește că George Simion a cerut în repetate rânduri desemnarea unui premier și a afirmat că AUR este pregătit să preia guvernarea. În iulie, liderul AUR i-a transmis președintelui Nicușor Dan mesajul „Nominalizează un premier ACUM!”, în contextul crizei politice. [...]
Kremlinul condiționează un summit Putin–Trump–Zelenski de acorduri deja negociate , ceea ce mută orice discuție la nivel înalt din zona de „negociere” în cea de „ratificare” și ridică pragul diplomatic pentru un posibil proces de pace, potrivit Libertatea . Poziția a fost formulată de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președinției ruse, care a spus că o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar pentru semnarea unor înțelegeri stabilite în prealabil, nu pentru discuții preliminare. Kremlinul descrie procesul drept „extrem de complex”, cu „o mulțime de detalii”, și susține că liderii nu ar trebui să se întâlnească „pentru a negocia de la zero”. „Aceste acorduri nu reprezintă deloc o tranzacție primitivă, ci un proces de soluționare foarte complex, care constă dintr-o mulțime de detalii.” În același timp, Peskov a plasat responsabilitatea blocajului diplomatic pe Ucraina, acuzând administrația de la Kiev că nu ar dori să se implice într-un proces „real și concret” de soluționare a conflictului. Contextul: discuții între servicii secrete și informații despre o propunere de summit Precizările Kremlinului vin după ce portalul Axios a relatat, citând surse, că directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit Rusia–SUA–Ucraina în timpul unei vizite la Moscova din 25 august. Peskov a minimalizat componenta politică a vizitei, afirmând că aceasta a vizat contactele dintre servicii, însă Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), a confirmat că a avut discuții „aprofundate” cu omologul american. De ce contează: prag mai ridicat pentru o întâlnire la vârf Prin condiționarea unui summit de acorduri deja încheiate, Moscova transmite că nu vede o reuniune la nivel de șefi de stat ca instrument de deblocare a negocierilor, ci ca etapă finală. În practică, asta înseamnă că orice întâlnire între cei trei lideri ar depinde de progrese prealabile substanțiale la nivel tehnic și diplomatic, într-un moment în care părțile se acuză reciproc de lipsă de disponibilitate pentru negocieri. [...]
Kremlinul condiționează un summit Trump–Putin–Zelenski de un „document final” pregătit în avans , ceea ce mută presiunea pe negocierile tehnice și prelungește incertitudinea pentru piețe și companii, într-un război care continuă să afecteze energia, transporturile și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski „nu ar avea sens” fără pregătirea prealabilă a unui document final. În această logică, summitul ar fi doar pentru a formaliza acorduri deja conturate, nu pentru negocieri de la zero, relatează RBK Ukraine. De ce contează condiția Moscovei Mesajul transmite că Rusia nu vede o reuniune la nivel înalt ca instrument de deblocare, ci ca etapă de închidere a unui proces. Peskov a susținut că ajungerea la decizii comune va cere „eforturi serioase” din partea tuturor părților și că nu poate fi vorba despre o înțelegere simplă, invocând dezacorduri „complexe și adânc înrădăcinate”. Negocierile, descrise drept „complet blocate” În același context, Peskov a reiterat că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina este „complet blocat”, după ultima rundă mediată de Statele Unite, care a avut loc în februarie. „Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi.” Moscova a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că așteaptă noi propuneri din partea secretarului de stat american Marco Rubio, după ce ambele părți au recunoscut că acordul de la summitul ruso-american de la Anchorage, de acum un an, nu mai este valabil. Cerințele Rusiei și semnalul privind continuarea războiului Peskov a spus că Ucraina „este perfect conștientă” de cerințele Rusiei, făcând aluzie la solicitarea ca Kievul să își retragă trupele din întreaga regiune Donbas . El a adăugat că, în lipsa unei discuții „prin mijloace pașnice”, Rusia își menține „o dinamică pozitivă pe linia frontului”, iar „operațiunea (militară specială) continuă”. Totodată, Peskov a afirmat că Vladimir Putin nu intenționează să discute cu Donald Trump. Reacția Kievului Kievul a criticat poziția Moscovei. Sergiy Kislytsya, prim-adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că Putin nu ar fi cu adevărat interesat de negocieri de pace și că mizează pe teroarea împotriva civililor, sperând că ucrainenii nu vor supraviețui iernii. [...]
Guvernul Islandei exclude reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 , după ce referendumul a respins propunerea, iar premierul Kristrun Frostadottir a încadrat rezultatul drept „o victorie pentru democrație”, nu „un eșec”, potrivit Digi24 . Decizia fixează un orizont politic și de reglementare: cel puțin în actuala legislatură, Islanda nu va intra într-un proces formal de negociere cu Bruxelles. Într-o conferință de presă organizată a doua zi după referendum, lidera social-democrată a spus că executivul pe care îl conduce „nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, deși ea însăși a fost favorabilă votului „da”. Ce au decis alegătorii și de ce contează Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un vot cu prezență ridicată la urne. După numărarea tuturor buletinelor, 52,8% s-au pronunțat împotrivă, iar 47,2% au susținut opțiunea „da”, potrivit postului public RUV și altor mass-media islandeze, citate în material. Miza internă a fost legată și de temeri privind suveranitatea apelor de pescuit ale țării, un subiect sensibil într-o economie în care pescuitul are o greutate majoră. Ce urmează Guvernul își prezentase proiectul de aderare ca pe un moment „acum sau niciodată”, însă rezultatul referendumului închide, practic, fereastra de negociere pentru următorii ani. Din declarațiile premierului reiese că tema nu va fi repusă pe agenda executivului înainte de finalul actualei legislaturi, în 2028. [...]
Ministerul Apărării pregătește o campanie de informare publică în 42 de centre militare județene, cu înscriere prin aplicație, pentru a reduce riscurile și dezinformarea potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță , din studioul postului. Miruță spune că inițiativa vizează atât informarea despre incidentele cu drone și resturile acestora, cât și combaterea dezinformării din mediul online, prin întâlniri organizate în centrele militare din fiecare județ. Participarea ar urma să fie deschisă publicului, iar Ministerul lucrează la o aplicație prin care cei interesați să se poată înscrie la sesiuni programate „într-o anumită zi, la o anumită oră”. Componenta operațională: întâlniri în 42 de locații și înscriere digitală Ministrul afirmă că materialele prezentate vor fi pregătite astfel încât interacțiunea să fie una „captivantă”, iar specialiști ai Armatei Române – inclusiv din psihologie și comunicare – să discute direct cu oamenii și să răspundă întrebărilor. Planul menționat de Miruță include prezentări în „42 de locații”, urmând să fie stabilită frecvența acestor evenimente. Context: avertisment privind resturile de drone În același context, Miruță a transmis un apel către cetățenii care găsesc resturi de drone să nu le atingă și să anunțe autoritățile, pe motiv că unele pot conține explozibil și pot provoca tragedii. El a invocat o creștere a numărului de astfel de cazuri și a oferit un exemplu dintr-un interval recent de trei zile, când Armata Română ar fi avut 18 intervenții de recuperare și scanare pentru a stabili dacă există explozibil. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar de lansare pentru aplicație sau pentru începerea efectivă a întâlnirilor în centrele militare județene. Miruță afirmă că proiectul este în lucru și că autoritățile vor vedea „cum va funcționa” după implementare. [...]
PSD își fixează luni mandatul de negociere pentru noul Guvern , o decizie care poate influența rapid calendarul formării Executivului și, implicit, percepția de risc a României înaintea unei revizuiri de rating. Potrivit Digi24 , social-democrații se reunesc la Sinaia pentru a stabili poziția cu care vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni . Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se întâlnesc luni, 31 august, la Sinaia. Ședința CPN este programată la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Pe lângă mandatul pentru negocierile privind viitorul Guvern, PSD urmează să discute și prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Miza imediată: formarea Executivului și semnalul către piețe În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv. Șeful statului a explicat că o nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar transmite un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating, în condițiile în care agenția S&P urmează să revizuiască ratingul de țară. Potrivit informațiilor Digi24, președintele ar urma să anunțe noul premier în prima săptămână din septembrie, iar viitorul Executiv ar urma să fie format din miniștri politici, dar cu un premier independent. Agenda PSD: legea salarizării bugetarilor și restanțele din vară Pe ordinea de zi a reuniunilor de la Sinaia se află și proiecte rămase nefinalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor. În paralel, social-democrații vor discuta pachetul de priorități pentru sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern se suprapun peste reluarea activității parlamentare. [...]
