Știri
Știri din categoria Diverse
Creșterea costurilor de împrumut ale Franței și pierderile raportate de retaileri au împins guvernul de la Paris să anunțe o desfășurare „masivă” de forțe, inclusiv trupe militare alături de poliție, înaintea noilor proteste programate sâmbătă, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Premierul Sébastien Lecornu a spus că prioritatea imediată este restabilirea ordinii după revoltele din 17 octombrie, când jafurile și distrugerile au afectat Parisul, Marsilia, Lyonul și alte orașe. Într-o dezbatere descrisă ca tensionată, ministrul de Interne Laurent Nunez a anunțat mobilizarea armatei alături de poliție, iar guvernul s-a angajat să își revizuiască tacticile de intervenție, după critici că centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.
Criza a avut efecte economice directe: marți, costurile de împrumut ale Franței au crescut, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind perspectiva unor noi tulburări. Randamentul obligațiunilor de stat franceze de referință, cu scadența la 10 ani, a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, conform Reuters.
În paralel, lanțul de supermarketuri Carrefour a anunțat pierderi de „zeci de milioane de euro” din cauza furturilor și a pagubelor produse în timpul violențelor și a avertizat asupra unei „situații fără precedent”.
Autoritățile au introdus restricții de circulație țintite în mai multe zone afectate, iar guvernul susține că acestea au contribuit la restabilirea controlului. Unele restricții au vizat copiii și adolescenții sub 18 ani și au fost prelungite până marți seara, potrivit poliției.
Lecornu a recunoscut deficiențe în răspunsul din weekend, indicând:
Nunez și-a cerut scuze public pentru greșeli și a spus că își asumă o parte din responsabilitate.
Parlamentul a decis înființarea unei comisii de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au desemnat 200 de anchetatori pentru identificarea și urmărirea penală a celor implicați în violențe.
Poliția a arestat un bărbat suspectat că a provocat incendiul care a distrus primăria istorică din Limoges; oficialii au precizat că acesta era pe o listă de supraveghere în materie de securitate și ar aparține unui grup de extremă stângă.
Pe partea de mobilizare în stradă, principala uniune studențească UNEF a convocat noi proteste pentru sâmbătă, iar grupuri care se revendică drept „Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”) au făcut apel la manifestații împotriva creșterii prețurilor la combustibil. În acest context, guvernul a anunțat că desfășurarea de forțe de sâmbăta viitoare va fi „masivă”.
Recomandate
Dominic Fritz susține că România a ajuns la un guvern cu PSD la comandă fără majoritate , iar efectul politic imediat este o presiune suplimentară asupra legitimității formulei de guvernare instalate după luni de criză. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, potrivit Digi24 , în ziua în care membrii Cabinetului Niculescu își preiau mandatele. Fritz, liderul USR, a spus că a fost întrebat cum percepe acțiunile președintelui Nicușor Dan din ultimele luni și a indicat că, din discuțiile partidului, „mulți alegători” ai președintelui ar transmite că sunt dezamăgiți de direcția luată după vot. Miza: stabilitatea politică și controlul puterii fără majoritate În intervenția sa, Fritz a legat direct deciziile și poziționările președintelui din ultimele șase luni de rezultatul politic actual: un guvern în care PSD ar controla „puterea în această țară fără să aibă o majoritate”, pe care l-a calificat drept „dezamăgitor” pentru „o majoritate copleșitoare” a cetățenilor. Ce a spus, concret, liderul USR „Mulți alegători ai lui Nicușor Dan ne spun că sunt dezamăgiți, că au dat votul lor în primul tur pentru altceva, pentru o agendă curajoasă, de reformă. Pot să înțeleg această dezamăgire.” „Indiferent de cum judecăm aceste poziții din ultimele șase luni, rezultatul este că avem un Guvern în care PSD controlează puterea în această țară fără să aibă o majoritate. Este un rezultat care pentru o majoritate copleșitoare a cetățenilor este dezamăgitor.” Contextul declarațiilor Conferința de presă a fost susținută de Dominic Fritz și de miniștrii pe care USR i-a avut în Guvernul condus de Ilie Bolojan, în aceeași zi în care noul Cabinet, condus de Luca Niculescu, își preia mandatele, conform sursei citate. [...]
USR își asumă rolul de opoziție cu miza declarată de a bloca o formulă de guvernare dominată de PSD , iar Dominic Fritz susține că noul Cabinet Niculescu va fi „evident controlat” de social-democrați, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua în care membrii noului guvern își preiau mandatele, după ieșirea USR de la guvernare. Într-o conferință de presă la care au participat Fritz și foștii miniștri USR din guvernul condus de Ilie Bolojan , liderul partidului a acuzat PSD că își „acoperă propria incompetență” prin atacuri la adresa miniștrilor USR, pe care i-a descris drept „performanți”. Costuri și control politic în noua formulă guvernamentală Fritz a afirmat că premierul Luca Niculescu nu ar avea „libertate” de decizie și că ar fi „constant șantajat” de PSD, partid care „va avea grijă doar de propriile interese”. În același context, el a indicat o extindere a aparatului guvernamental: „cinci secretari de stat în plus”; „doi miniștri în plus”. Potrivit lui Fritz, această creștere arată „nevoia de control” a PSD și „costă”, fără ca în material să fie precizat un impact bugetar cuantificat. Strategia USR în opoziție și relația cu PNL Președintele USR a spus că partidul va face „o opoziție curajoasă”, „focusată pe soluții și rezultate”, pe care o delimitează de AUR, despre care afirmă că „stârnește emoție” pentru a ascunde o colaborare cu PSD. În relația cu PNL, Fritz a vorbit despre o „colaborare constructivă” cu Ilie Bolojan și a susținut că obiectivul comun ar fi un guvern „fără PSD și fără AUR”, care „să facă reforme reale” și „să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor”. Totodată, el a exclus o fuziune USR–PNL și a spus că respectă decizia liberalilor de a vota învestirea guvernului condus de Luca Niculescu. „Obiectivul nostru politic este clar: O guvernare fără PSD și AUR care să facă reforme reale și să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor. Ce formule se vor găsi, vom vedea”, a declarat Dominic Fritz. Fritz a adăugat că, în opinia sa, ar fi fost „mai onest” să se ajungă la alegeri anticipate, însă PNL „a ales o altă cale”. [...]
Atribuțiile extinse ale vicepremierului Marian Neacșu din noul guvern au stârnit critici în PNL, pe fondul unei ordonanțe de urgență care îi dă acestuia rol de coordonare asupra aparatului de lucru al Guvernului și a mai multor instituții-cheie, potrivit Digi24 . Fostul deputat PNL Mihai Voicu susține, într-un mesaj public, că Parlamentul ar fi votat „un prim-ministru”, dar că, în practică, puterea de coordonare ar fi concentrată la vicepremierul Marian Neacșu. În opinia sa, ordonanța privind organizarea Guvernului îi acordă vicepremierului atribuții „în a coordona... tot”. „Parlamentul a votat, ieri, un prim-ministru. Doar că îl cheamă Marian Neacșu.” Ce instituții ar urma să intre în coordonarea vicepremierului În mesajul citat de Digi24, Mihai Voicu indică faptul că, sub sintagma „instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al guvernului”, ar intra în coordonarea vicepremierului, între altele: Secretariatul General al Guvernului și entitățile coordonate de acesta, inclusiv Transelectrica, Transgaz, RA-APPS, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională pentru Achiziții Publice; Departamentul pentru Luptă Anti Fraudă; Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și structura pentru relația cu Republica Moldova; Secretariatul de Stat pentru Culte. Voicu ironizează amploarea listei și îl atacă pe premierul Luca Niculescu, sugerând că acesta ar fi „ținut în geam de PSD”. Ce prevede ordonanța de urgență, potrivit Digi24 Separat de reacția politică, Digi24 notează că vicepremierul Marian Neacșu, ministru al Afacerilor Interne, „va coordona instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și va avea „un cabinet propriu format din trei posturi de personal contractual”, distinct de cabinetul organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce, conform ordonanței de urgență adoptate marți seară, în prima ședință a Guvernului Luca Niculescu . Din perspectiva funcționării executive, miza este concentrarea coordonării administrative într-o singură poziție, cu potențial de a influența modul în care sunt gestionate instituții și companii de stat aflate în zona Secretariatului General al Guvernului. [...]
Slovacia reia consultările energetice cu Rusia, riscând să complice calendarul UE de renunțare la gazul rusesc , într-un nou semnal de divergență față de linia comună a aliaților occidentali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întâlnirea este programată la Moscova pe 26 octombrie, în cadrul comisiei interguvernamentale ruso-slovace pentru cooperare economică, științifică și tehnică. Ministerul de Externe de la Bratislava a precizat că ar fi prima reuniune de acest fel de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022. Ce urmărește Bratislava: energie, inclusiv nuclear, gaze și petrol Agenda discuțiilor este centrată pe energie, inclusiv energia nucleară, dar include și teme precum agricultura, mediul, sportul și cultura. Ministerul slovac de Externe a indicat că miza principală este „posibilitatea de a coopera în asigurarea aprovizionării cu resurse strategice” și că partea slovacă vrea să discute atât despre aprovizionarea cu gaze, cât și despre continuarea livrărilor de petrol. Reluarea consultărilor vine după vizite repetate la Moscova ale premierului Robert Fico , inclusiv în luna mai, în contextul în care pozițiile sale s-au remarcat în UE după înfrângerea liderului ungar Viktor Orban în alegerile din aprilie, notează Reuters. De ce contează economic: planul UE prevede oprirea gazului rusesc până la final de 2027 Slovacia cumpără petrol și gaze din Rusia, însă ar urma să își suspende achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2027, în cadrul unui plan al Uniunii Europene menit să reducă resursele financiare ale Rusiei care susțin războiul din Ucraina. În paralel, Bratislava susține că își bazează abordarea pe calitatea de stat membru UE și NATO și pe respectarea angajamentelor aferente, dar vrea să păstreze „loc pentru dialog”, potrivit poziției citate a Ministerului de Externe. Context politic și implicații pentru industrie Robert Fico a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a acuzat Ucraina pentru întreruperea livrărilor de petrol către Slovacia la începutul acestui an, în timp ce Kievul a afirmat că situația a fost provocată de atacurile rusești, relatează Reuters. Premierul slovac a suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei, însă exporturile de muniție și echipament militar continuă pe bază comercială, inclusiv din partea companiilor deținute de stat. Tot Reuters amintește că Fico a spus anterior că ar prefera neutralitatea Slovaciei în locul apartenenței la NATO și a sugerat că nu și-ar dori ca soldații slovaci să fie implicați într-un conflict cu Rusia în baza clauzei de apărare reciprocă. [...]
Bubuiturile auzite în Brăila au fost generate de verificări militare planificate , iar autoritățile spun că nu este vorba despre un incident, potrivit Digi24 . Flotila Fluvială a transmis că, pe parcursul zilei, la bordul navelor din Portul Militar Brăila au loc activități de verificare a instalațiilor artileristice. Zgomotele puternice, semnalate miercuri dimineață de localnici, sunt asociate procedurilor de verificare a instalațiilor artileristice de calibrul 100 mm, conform mesajului publicat de Flotila Fluvială pe Facebook. Ce înseamnă pentru populație Flotila Fluvială a precizat că, pe durata acestor activități, este posibil să se audă bubuituri, însă acestea sunt „asociate activităților planificate” și „nu reprezintă un motiv de îngrijorare”. Ce urmează Din informațiile comunicate, verificările se desfășoară „pe parcursul zilei de astăzi”, ceea ce înseamnă că zgomote similare ar putea fi auzite și în continuare, până la finalizarea procedurilor. [...]
Ungaria își leagă ținta euro 2032 de o tăiere accelerată a deficitului , mizând pe reduceri de cheltuieli care pot deveni costisitoare politic, potrivit Digi24 . Planul guvernului condus de Peter Magyar este să coboare deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030, condiție-cheie pentru intrarea în zona euro , însă economiștii avertizează că șocurile din piețele de obligațiuni și energie pot deraia traiectoria. Bugetul pentru 2027, primul al premierului Magyar, țintește un deficit de 4,9% din PIB, semnificativ sub nivelul de 7,5% prognozat pentru acest an. Ministrul de Finanțe, Andras Karman, a spus pentru Reuters că guvernul urmărește „măsuri sustenabile” care să ducă la un deficit sub 3% în 2030, nu o ajustare rapidă doar pentru 2027. Ajustarea: reduceri de cheltuieli și politici greu de întors Pachetul de măsuri include decizii cu potențial de cost electoral, prin revizuirea unor politici moștenite din perioada Viktor Orban, pe care actualul guvern le consideră nesustenabile. În listă intră: plafonarea scutirii de impozit pe venit pentru mame; oprirea introducerii treptate a pensiilor lunare suplimentare. Guvernul susține, totuși, că modificările privind beneficiile la pensii vor duce în final la cheltuieli mai mari pentru vârstnici. În paralel, bugetul scoate în evidență dificultatea de a elimina măsuri emblematice din era Orban, precum taxele sectoriale ridicate sau schema de sprijin energetic pentru gospodării. Costul sprijinului la energie și presiunea pe venituri Un punct sensibil rămâne plafonarea prețurilor cu amănuntul la energie, măsură pe care UE a cerut Ungariei să o elimine. Costul acesteia ar urma să crească anul viitor cu 232 de miliarde de forinți (716 milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde lei), peste cele 200 de miliarde de forinți pe care Magyar vrea să le colecteze dintr-un nou impozit pe avere. Drumul spre euro: ERM-2, dar „nu în grabă” Karman a indicat că atingerea deficitului sub 3% din PIB în 2030 ar permite adoptarea euro în 2032, în linie cu așteptările pieței, deși guvernul nu a fixat oficial o dată. Executivul intenționează să creeze anul viitor un grup de lucru împreună cu banca centrală pentru pregătirea intrării în ERM-2 (Mecanismul Cursului de Schimb II), etapa premergătoare adoptării monedei unice. Ministrul a insistat că intrarea în ERM-2 nu trebuie făcută „în grabă”, iar obiectivul este ca Ungaria să petreacă „cât mai puțin timp necesar” în acest mecanism, din cauza riscurilor legate de cursul de schimb. Viceguvernatorul băncii centrale, Zoltan Kurali, a avertizat la începutul lunii că riscuri precum derapajul fiscal și turbulențele valutare în perioada ERM-2 ar putea împinge aderarea la zona euro după 2033. De ce contează Ținta euro 2032 depinde, în practică, de capacitatea guvernului de a livra o consolidare bugetară durabilă într-un context extern volatil. Pentru investitori, reducerea deficitului peste așteptări este un semnal inițial pozitiv, dar presiunile din energie și piețele globale pot transforma ajustarea într-un test de rezistență pentru finanțele publice și pentru stabilitatea cursului de schimb înainte de „anticamera euro”. [...]
